Sari la conținut

Cultura 626

ediție print disponibilă

SUMAR

editorial

George Maior / O lume care se va complica și mai mult. Geopolitic, dar și filosofic și ideatic / pagina 1

op/ed

Niculae Iancu / Ambiguitățile autonomiei strategice europene / pagina 8

Remus Ioan Ștefureac / Despre politica viitorului / pagina 11

Nicu Ilie / Creștinismul New Age. România, studiu de caz / pagina 13

George Maior / Sir Francis Drake dorea să privească. Inclusiv în sus. / pagina 16

teme în dezbatere

România și noua ordine internațională / pagina 20

Astăzi, este clar, România rămâne unul dintre cei mai stabili aliați NATO de la Marea Neagră, cu participări însemnate în teatrele de operații și cu o dependență, totuși, scăzută față de gazele livrate din Federația Rusă. În ceea ce privește UE, România ocupă locuri tot mai vizibile în trasarea politicilor comune. (Valentin Rupa)

Iulian Fota: „Epoca s-a schimbat, acum securitatea națională se joacă acasă, avem amenințări în zonă” / pagina 21

Răzvan Munteanu: „Trebuie să ținem ochii deschiși și să fim atenți la oportunități” / pagina 24

Daniela Zaharia: „După părerea mea, Uniunea Europeană trebuie să devină o federație” / pagina 26

Nevoia de minciună. Recursul necritic la autoritate și credința în miracol favorizează manipularea / pagina 30

Este alarmant modul în care dinamica publicului se transformă. Condiționările demografice au fost înlocuite de cele psihografice. Mai exact, un conținut media poate coagula în jurul său categorii diferite de oameni, atât timp cât acest conținut este manipulat în funcție de caracteristicile psihologice ale grupului. (Corina Taraș-Lungu)

Elena Calistru: „Tot ce ține de cultura generală, de educația clasică, este foarte important în această discuție” / pagina 31

Marian Voicu: „Asta ne-a spus și Jung, că odată cu dispariția miturilor, oamenii vor încerca să le înlocuiască cu altceva” / pagina 34

Iulian Fota: „Sputnik nu face altceva decât să rostogolească prostiile pe care le susțin idioții noștri utili” / pagina 37

Dragoș Stanca: „În online, din fake news, se câștigă prin relația cantitativă: trafic = bani” / pagina 40

Adevărata educație pentru viață. Un sistem incompetent nu poate crea competențe / pagina 42

Oamenii politici recurg cu nonșalanță la vechile moduri de exercitare a puterii, profesioniștii sunt resemnați și demotivați, părinții găsesc soluții alternative, pe principiul „scapă cine poate”. (Corina Taraș-Lungu)

Corina Taraș-Lungu / De ce e atât de dificil să fim oameni integri, funcționali și adaptați / pagina 43

Marcel Bartic: „Noi avem doar o imagine despre elev, nu știu dacă îl vedem cu adevărat” / pagina 44

Lucian Ciolan: „Nu este de mirare că unul din trei elevi din România declară că se simte singur
și nesprijinit la școală!” / pagina 48

Mirela Ștețco: „Cred că stăm prea mult, prea des, în ce ar trebui să știe sau să facă elevul și aproape deloc în cum ar trebui să fie el” / pagina 52

Ștefan Pălărie: „Cea mai importantă problemă cu care se confruntă educația din România este neguvernabilitatea ei” / pagina 57

Șansele culturii independente / pagina 61

Statul ar trebui să-și asume un set de obiective pe termen scurt, mediu și lung, mai multe acțiuni, vizibile și constant comunicate. Nu reactiv, ci proactiv și responsabil. Firește că sănătatea și educația sunt prioritare și au nevoie urgentă de transfuzii financiare, know-how și profesioniști, așa cum s-a demonstrat în perioada acestei pandemii. Dar nu putem considera, totuși, cultura și arta domenii marginale, de care ne putem dispensa. Un efect al ignoranței și precarității noastre culturale e că alegem conducători incompetenți, generatori de confuzie, haos și totală dezarticulare în decizii. (Adriana Moca)

Carmen Corbu / Între „noi vă dăm” și abordarea „SMART” / pagina 62

Adriana Moca: „Într-o țară cu cea mai mare rată a sărăciei relative persistente, nu poți să privatizezi arta, cultura și educația” / pagina 65

Silvia Vrînceanu-Nichita: „În România este nevoie de un Minister al Alfabetizării” / pagina 69

Andreea Raluca Grecu: „Orice model am adopta, el este deformat de obiceiurile și ritualurile de putere de la noi” / pagina 72

Nicu Ilie / Cultura, domeniul cel mai puțin atins de valul europenizării / pagina 74

retrospectiva arte

Militon Stănescu / Anul în care filmele s-au concentrat ceva mai mult pe om / pagina 78

Yigru Zeltil / Anul tonelor de poezie cu tușe satirice groase și/sau cu viziuni apocaliptice ori
distopice / pagina 81

Aurelian Giugăl / Un an cu o lume la fel de grăbită, care nu are prea mult timp de reflecții și polemici intelectuale / pagina 83

Cristina Rusiecki / Anul în care teatrul a devenit un fel de teatru-film de artă / pagina 85

Dorica Boltașu / Un an cu surse de informare diverse, chiar dacă nu mai contează atât critica literară / pagina 88

studii și cercetări

Scurtă analiză a propunerilor artistice, așa cum sunt ele receptate de tineri / pagina 92
Un exercițiu al studenților de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării Universitatea București / Antoaneta Țifescu, Traiana Ungur, Mirela Mădălina Sindilă, Diana Nica, Ștefania Drăgan, Miruna Peța

antreprenoriat cultural

Corina Taraș-Lungu / Se poate și altfel? O carte scrisă de copii care a mobilizat adulții / pagina 98