ediție print disponibilă
SUMAR
editorial
George Maior / O lume care se va complica și mai mult. Geopolitic, dar și filosofic și ideatic / pagina 1
op/ed
Niculae Iancu / Ambiguitățile autonomiei strategice europene / pagina 8
Remus Ioan Ștefureac / Despre politica viitorului / pagina 11
Nicu Ilie / Creștinismul New Age. România, studiu de caz / pagina 13
George Maior / Sir Francis Drake dorea să privească. Inclusiv în sus. / pagina 16
teme în dezbatere
România și noua ordine internațională / pagina 20
Astăzi, este clar, România rămâne unul dintre cei mai stabili aliați NATO de la Marea Neagră, cu participări însemnate în teatrele de operații și cu o dependență, totuși, scăzută față de gazele livrate din Federația Rusă. În ceea ce privește UE, România ocupă locuri tot mai vizibile în trasarea politicilor comune. (Valentin Rupa)
Iulian Fota: „Epoca s-a schimbat, acum securitatea națională se joacă acasă, avem amenințări în zonă” / pagina 21
Răzvan Munteanu: „Trebuie să ținem ochii deschiși și să fim atenți la oportunități” / pagina 24
Daniela Zaharia: „După părerea mea, Uniunea Europeană trebuie să devină o federație” / pagina 26
Nevoia de minciună. Recursul necritic la autoritate și credința în miracol favorizează manipularea / pagina 30
Este alarmant modul în care dinamica publicului se transformă. Condiționările demografice au fost înlocuite de cele psihografice. Mai exact, un conținut media poate coagula în jurul său categorii diferite de oameni, atât timp cât acest conținut este manipulat în funcție de caracteristicile psihologice ale grupului. (Corina Taraș-Lungu)
Elena Calistru: „Tot ce ține de cultura generală, de educația clasică, este foarte important în această discuție” / pagina 31
Marian Voicu: „Asta ne-a spus și Jung, că odată cu dispariția miturilor, oamenii vor încerca să le înlocuiască cu altceva” / pagina 34
Iulian Fota: „Sputnik nu face altceva decât să rostogolească prostiile pe care le susțin idioții noștri utili” / pagina 37
Dragoș Stanca: „În online, din fake news, se câștigă prin relația cantitativă: trafic = bani” / pagina 40
Adevărata educație pentru viață. Un sistem incompetent nu poate crea competențe / pagina 42
Oamenii politici recurg cu nonșalanță la vechile moduri de exercitare a puterii, profesioniștii sunt resemnați și demotivați, părinții găsesc soluții alternative, pe principiul „scapă cine poate”. (Corina Taraș-Lungu)
Corina Taraș-Lungu / De ce e atât de dificil să fim oameni integri, funcționali și adaptați / pagina 43
Marcel Bartic: „Noi avem doar o imagine despre elev, nu știu dacă îl vedem cu adevărat” / pagina 44
Lucian Ciolan: „Nu este de mirare că unul din trei elevi din România declară că se simte singur
și nesprijinit la școală!” / pagina 48
Mirela Ștețco: „Cred că stăm prea mult, prea des, în ce ar trebui să știe sau să facă elevul și aproape deloc în cum ar trebui să fie el” / pagina 52
Ștefan Pălărie: „Cea mai importantă problemă cu care se confruntă educația din România este neguvernabilitatea ei” / pagina 57
Șansele culturii independente / pagina 61
Statul ar trebui să-și asume un set de obiective pe termen scurt, mediu și lung, mai multe acțiuni, vizibile și constant comunicate. Nu reactiv, ci proactiv și responsabil. Firește că sănătatea și educația sunt prioritare și au nevoie urgentă de transfuzii financiare, know-how și profesioniști, așa cum s-a demonstrat în perioada acestei pandemii. Dar nu putem considera, totuși, cultura și arta domenii marginale, de care ne putem dispensa. Un efect al ignoranței și precarității noastre culturale e că alegem conducători incompetenți, generatori de confuzie, haos și totală dezarticulare în decizii. (Adriana Moca)
Carmen Corbu / Între „noi vă dăm” și abordarea „SMART” / pagina 62
Adriana Moca: „Într-o țară cu cea mai mare rată a sărăciei relative persistente, nu poți să privatizezi arta, cultura și educația” / pagina 65
Silvia Vrînceanu-Nichita: „În România este nevoie de un Minister al Alfabetizării” / pagina 69
Andreea Raluca Grecu: „Orice model am adopta, el este deformat de obiceiurile și ritualurile de putere de la noi” / pagina 72
Nicu Ilie / Cultura, domeniul cel mai puțin atins de valul europenizării / pagina 74
retrospectiva arte
Militon Stănescu / Anul în care filmele s-au concentrat ceva mai mult pe om / pagina 78
Yigru Zeltil / Anul tonelor de poezie cu tușe satirice groase și/sau cu viziuni apocaliptice ori
distopice / pagina 81
Aurelian Giugăl / Un an cu o lume la fel de grăbită, care nu are prea mult timp de reflecții și polemici intelectuale / pagina 83
Cristina Rusiecki / Anul în care teatrul a devenit un fel de teatru-film de artă / pagina 85
Dorica Boltașu / Un an cu surse de informare diverse, chiar dacă nu mai contează atât critica literară / pagina 88
studii și cercetări
Scurtă analiză a propunerilor artistice, așa cum sunt ele receptate de tineri / pagina 92
Un exercițiu al studenților de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării Universitatea București / Antoaneta Țifescu, Traiana Ungur, Mirela Mădălina Sindilă, Diana Nica, Ștefania Drăgan, Miruna Peța
antreprenoriat cultural
Corina Taraș-Lungu / Se poate și altfel? O carte scrisă de copii care a mobilizat adulții / pagina 98