| Un text de Teodor Stan | Pentru a înțelege ce anume din cultura românească trezește interesul tinerilor crescuți în medii multiculturale din străinătate, trebuie să înțelegem cine a transmis inițial acel sentiment de coeziune… Citește mai mult »Profilul rezilienței identitare în diaspora. Scriitoarea Cristina Bejan
Răspunsuri în dezbaterea realizată de Dana Buzura-Gagniuc (La începutul secolului trecut, Max Weber spunea că nu este deloc clar cum va arăta în viitor practicarea politicii ca „profesie” și, cu atât mai puțin, ce căi… Citește mai mult »„Un politician de profesie într-o ţară dominată de politica de tip clientelar va fi un exponent al acelui tip de politică”
Redacția revistei „Cultura” a aruncat în arenă o mănușă foarte grea – cea a profesionalizării politicii. Este ea necesară? Este ea dezirabilă? Este ea funcțională? Pentru cei mai mulți oameni, din orice spațiu, timp și… Citește mai mult »„Putem cocheta cu nostalgia profesionalizării”
Capitalismul postcomunist reconstruiește centrele orașelor mari, dar lovește zonele rurale. Suntem în mijlocul unui proces istoric: cândva intens mitizat, satul românesc se stinge cu fiecare zi. Trei procese contribuie la această evoluție socială aflată acum… Citește mai mult »Elegie rurală: satul românesc moare
La un prim nivel de înțelegere, problema migrației ar putea fi văzută ca una a numerelor mari și a clasamentelor internaționale: în Europa, Rusia e pe primul loc, cu 146 de milioane de locuitori, Germania… Citește mai mult »Migrația. O problemă economică sau una culturală?
|| Un text de Margaret Parsons || PrefațăScenariul 1: Privirea ne rămâne fixată îndelung asupra unui bloc de apartamente lugubru, în stil sovietic, dintr-un cartier semi-urban. Auzim la întâmplare zgomote de copii, amestecate cu un… Citește mai mult »Noul val al filmului românesc. Reflecții personale
| Un interviu de Cristina Rusiecki | Tânăra actriță Cristina Juncu s-a întors de curând de la Festivalul Internațional de film de la Cannes, unde scurtmetrajul românesc „Ultimul drum spre mare”, regia Adrian Voicu, producție în… Citește mai mult »Cristina Juncu: „Cred că ar trebui să ne susținem unii pe alții mai mult, fiindcă fiecare își are locul lui”
| Un text de Doru Mărgineanu | Alegerile de la 26 mai pentru deputaţi în Parlamentul Uniunii Europene (UE), preşedinţia semestrială a Consiliului UE exercitată acum de România, tensiunile repetate între responsabili ai Comisiei Europene… Citește mai mult »Noi şi Uniunea Europeană. Vise de iubire, decepţii şi realităţi
(Răspunsuri la întrebările Iuliei Alexa) Ce s-a schimbat în felul cum citesc cei de azi Foarte mult s-a schimbat și s-a ajuns, pentru prima oară de la invenția lui Gutenberg încoace, la o disociere între… Citește mai mult »„Un nou tip de literatură”
Un interviu realizat de Iulia Alexa Ce fel de cărți se cumpără cu predilecție? Românii cumpără deopotrivă cărți de ficțiune comercială și de ficțiune literară, dar și de nonficțiune. Se cumpără multă ficțiune comercială care… Citește mai mult »„Ficțiunea continuă să predomine, oricât s-ar fi relaxat ca scriitură nonficțiunea”
Spectacolul naște controverse pentru că schimbă convenția la un moment dat. Faptul că nu stârnește reacții unanime îmi place, unanimitatea mă sperie. Ca spectator, recunosc că sunt curios și plăcut surprins atunci când un spectacol… Citește mai mult »Actorii tineri sunt interesați de statement
Vidul mental sau spiritual, dependenţa de „zgomotul de fond”, slăbiciunea de a ne lăsa manipulaţi de un limbaj standardizat, schematizat, rigid, reductibil la nişte clişee cu funcţie „ritualică” (în care trebuie „bifate” neapărat anumite cuvinte… Citește mai mult »Urmările totalitarismului și ale limbii de lemn
Teatrul nu se poate izola pe o insulă a tradiționalului, a clasicității, nu poate ignora dispozitivele moderne și altele care vor veni, pentru că tehnica evoluează într-un ritm extraordinar. Dimpotrivă, trebuie să le asimilăm, să… Citește mai mult »Teatrul, forțat să integreze elementele moderne
Este greu de spus ce se întâmplă în creierul uman care consumă doar digital, dar scrisul – chiar cel pe tastatură – probabil va dispărea sau se va atenua semnificativ în favoarea mijloacelor video de… Citește mai mult »Scrisul, cititul si creierul uman
Aş vrea să citesc nişte anchete sociologice despre ce, cât şi cum se citeşte azi în diferite comunităţi, la diferite categorii de vârstă, educaţie, formaţie profesională ş.a. Nu cred că am toate datele de care… Citește mai mult »„Ceva se pierde şi ceva se câştigă în această schimbare”
Primul impuls ar fi să spun că se scrie poezie mult mai mult decît se citește. Faptul că se scrie (și se publică) enorm, compulsiv chiar, poate fi privit, la o adică, și ca o… Citește mai mult »„Există o superficializare a lecturii, dar și o multidirecționare a ei”
| Atelierul de Analiză a Mentalităților și Ideilor Contemporane: Corina Taraş-Lungu, Alexandra Colceru, Mădălina Dominteanu, Valentin Rupa | … cine știe?, poate peste 50 de ani pătura superioară a societății românești va asculta manele, așa… Citește mai mult »„Problema kitsch-ului este definirea sa sau, mai bine spus, lipsa acesteia”
Variante, contextualizări, tensiuni și concilieri Odată cu trecerea în feminismul celui de al treilea val, s-a creat o mai mare deschidere de a recunoaște moduri mai fluide și contextualizate de a face feminism ca expresii… Citește mai mult »Feminismul islamic
…ambiţia subterană, dar prezentă, în subtext, ca textele care se studiază să reflecte valori „tari“, „naţionale“, şi ele patriarhale, asociate, la fel, cu operele marilor scriitori bărbaţi, preferabil defuncţi… Ce scriitoare lipsesc din manuale Lipsesc… Citește mai mult »Lipsa scriitoarelor din manuale. Rigidități și ambiții subterane
În România, pe fondul demersului Coaliției pentru Familie de modificare a Constituției, s-a dezvăluit vizibil un atac asupra drepturilor femeilor orchestrat sub forma protecției „normalității” și a familiei. Să nu uităm că președintele acestei structuri… Citește mai mult »Feminismul actual, valid, activ
| Un text de Teodor Stan | În cadrul unei serii de evenimente publice găzduite, la Washington, de către Universitatea Georgetown, lecturi ce marchează cei aproape 30 de ani de la căderea cortinei de fier,… Citește mai mult »Lecturi publice la Washington și la New York. Dennis Deletant despre istoria disidenței românești
Din materialele realizate de mine pentru „Jurnal de România” observ că artistului, când se uită în oglindă, nu prea-i place societatea românească pe care a construit-o. România, conform „Jurnalului” În „Jurnal de România” am fost… Citește mai mult »Nu există „predispoziție” către un gen de artă. Există educație și atât. E decizia fiecăruia dacă preferă magia albă sau dialogul cultural
Societatea românească se află în continuare într-un raport mimat cu realitatea, de mult prea multe ori constatăm cu amărăciune, cu scârbă, faptul că politicile publice nu au nicio legătură cu realitatea, sunt fie forme fără… Citește mai mult »Gândirea artistică e în strânsă legătură cu publicul, cu istoria recentă, cu istoria ignorată, nescrisă, cu realitatea imediată
Se întâmplă să avem povești atât de puternice încât nu au nevoie de niciun artificiu. Așa că uneori… less is more. Dar dacă mă gândesc la viitorul teatrului documentar, cred că acesta are nevoie de… Citește mai mult »Pentru a sensibiliza sau pentru a revolta, pentru a atrage atenția sau pentru a înțelege, pur și simplu