Ce-am aflat şi ce-am învăţat, în această perioadă, despre noi şi despre ceilalţi, despre relaţia noastră cu familia, cu cei apropiaţi sau îndepărtaţi, cu locul de muncă şi cu superiorii, dar şi despre noi ca… Citește mai mult »În căutarea fericirii
Demult, în copilărie, credeam că medicii – din moment ce pot să vindece toate bolile – sunt nemuritori și am rămas foarte dezamăgit când am aflat că nu sunt. Apoi, însă, când am început să… Citește mai mult »Mesaj de pace către medici
Că această pandemie va schimba multe pe planetă, mi-e clar. În primul rând, modificări de ecosisteme. Spălatul permanent – până la sterilizare – al mâinilor unei planete întregi, iar asta cu lunile, îl va ocoli… Citește mai mult »Analiza care nu are o poveste nu capătă diagnostic…
Pentru a încerca să clarificăm raporturile între medic și pacient trebuie, în primul rând, să răspundem la următoarea întrebare: este medicina o carieră umanistă, care se sprijină pe știință, sau o carieră științifică, care se… Citește mai mult »Despre relația medic–pacient
Epidemiologia se bazează întâi de toate pe matematică (probabilistică și combinatorică) și abia apoi pe medicină. Pe cifrele actuale valabile pentru România, ținând cont de caracteristicile epidemiologice ale SARS-CoV-2, probabilitatea de a te întâlni pe… Citește mai mult »Cifre cu subiect și predicat
Impactul crizei de sănătate şi a crizei economice Impactul pe scurtă durată e reflectat în numărul de decese raportate ca rezultat al infecţiei cu SARS-CoV-2, care este de 1.137 (20 mai 2020) decese, cu 5.84… Citește mai mult »De la pandemia de SARS-CoV-2 la resetarea relaţiei stat-medic-pacient
În cazul noului coronavirus, era clar încă de la început că România va pierde lupta în spitale și că nu o poate câștiga decât pe cea din afara lor. Și, cu toată mobilizarea și tot… Citește mai mult »Testul pandemiei
Dintre profesorii mei de la universitatea George Washington, doi m-au marcat profund intelectual. Primul, Thomas Buerghental, a fost judecător la Curtea Internaţională de justiţie și la Curtea Inter-Americană a drepturilor omului şi este unul din… Citește mai mult »Ceața
Interviu cu Alexandru Boureanu, manager al Teatrului Naţional din Craiova Teatrul din Craiova s-a mișcat rapid și eficient în această perioadă a închiderii sălilor de spectacol. Cum s-au născut ideile și cum s-au transformat… Citește mai mult »„Dacă nu ar fi murit oameni, am fi spus că e cel mai mare happening desfășurat la scară mondială”
Pandemia de coronavirus a provocat o criză economică fără precedent la nivel global. În numai câteva săptămâni, o parte importantă a forței de muncă a devenit șomeră; multe afaceri au trebuit să se închidă temporar… Citește mai mult »Un vaccin pentru criza economică globală
Atunci când o persoană devine interesată de problematica securității naționale, ajunge foarte repede să descopere ideea de strategie. O noțiune abstractă la început, aparent prea permisivă ca semnificație și scop, dar care capătă reprezentare concretă… Citește mai mult »Grand Strategy sau Angoasele raționalității alegerilor grele pentru țară
Cu fiecare nouă experiență de viață, un număr de sinapse (legătura dintre celulele nervoase care gândesc, neuronii) se schimbă, iar acest proces are loc mai ales atunci când experiența se prelungește pe perioade de peste… Citește mai mult »Omul post-coronic
Foucault numește „bio-putere” tehnicile specifice ale puterii exercitate asupra organismelor și populațiilor cu mecanismele juridico-politice ale puterii suverane. Biopolitica este o formă „modernă” a puterii exercitate asupra vieții, marcând astfel o ruptură importantă în istoria… Citește mai mult »Bioputerea, aplicațiile de tracing și drepturile omului
Deși în timpul pandemiei actuale toate statele au impus restricții generale în privința desfășurării activităților religioase, România este printre puținele regimuri democratice în care autoritățile publice au formulat recomandări liturgice. Fascinat de puterea sa despotică,… Citește mai mult »Autoinserarea statului în Potir. O genealogie culturală a statului de drept în context românesc
Copleșiți de reclame de toate felurile, de jenante și inutile repetiții – care, departe de a-și atinge scopul, îi îndepărtează pe telespectatori de produsul prezentat – , nu se poate să nu remarcăm în cadrul… Citește mai mult »Din nou despre accent și pronunție
Din dorința de a-și proteja cetățenii de riscul de îmbolnăvire în contextul pandemiei de Covid-19, societățile din întreaga lume, iar cea românească nu face excepție, au încercat să limiteze drastic interacțiunile sociale ale persoanelor de… Citește mai mult »Consecințele epidemiei de coronavirus asupra populației. Percepții în funcție de vârstă
Bazele și muchiile generațiilor Generație e un termen-umbrelă introdus, relativ recent, de vârsta postmodernistă a științelor sociale. Chiar dacă obiectivul, la bun început, nu a fost acela de a descrie conflictul, ci relațiile intergeneraționale, viziunea… Citește mai mult »Teoriile și retorica generațiilor
S-a tot discutat în ultima vreme despre bătrâni, despre restricțiile aspre pentru ieșirea la cumpărături (în intervalul orar 11.00-13.00), sau, independent de această pandemie, despre creșterea vârstei de pensionare la 70 de ani. O biopolitică… Citește mai mult »Ratele de dependență. Cât de sumbră ne va fi demografia?
Să fim realiști: nu există consens cu privire la viitorul relațiilor între China și Occident. Cu toate acestea, este clar că acest lucru se schimbă. Până acum, multă lume a considerat Beijing-ul doar un „carnet… Citește mai mult »Unitate transatlantică față de China
Studiile sociologice realizate de INSCOP Research în perioada epidemiei au relevat faptul că românii manifestă, în proporții foarte largi, o atitudine rațională, pe fondul unor frici profunde instalate în societate. Pandemia de coronavirus a provocat… Citește mai mult »O imensă prăpastie a binelui. Reziliența surprinzătoare a românilor în vremuri de pandemie
Bătrânețea nu este agreată nici de către cei care o trăiesc, deși nu toți recunosc asta. Tinerii, de regulă, sunt politicoși, dar, cei mai mulți, nu se dau în vânt după compania seniorilor. Sentimentul nerostit… Citește mai mult »Bătrânii și marea … vâltoare
Găsește câte un cuvânt frumos despre toți colegii care i-au fost alături pe scenă. Mărunțică și slăbuță, un ghemotoc de om plin de curtoazie și de deferență față de interlocutor, de parcă cel cu care… Citește mai mult »„Cred că soția lui Socrate arăta ca mine”. Interviu cu actrița Coca Bloos
Sub 65 de ani și peste 65 de ani. Conflictul între generații nu a fost inventat în martie 2020 și nici nu s-a documentat că ar aparține exclusiv spațiului românesc. E un fundal social permanent,… Citește mai mult »Tineri și bătrâni în pandemie. Între capcana discursului populist și proiectul de țară
E dificil de spus dacă, în media, vorbim despre un conflict între generaţii din perspectiva vârstelor biologice, respectiv a perioadei standard la care se raportează o generaţie, sau, odată cu schimbarea generaţiilor, vorbim şi despre… Citește mai mult »Generaţiile media. Nostalgia vârstei mature şi ritmul omului-orchestră