Când un actor apreciază că a venit vremea unei încercări regizorale, acesta e un semn că ticăitul ceasului său interior a început să se audă. Cu atât mai mult bătăile de ceasornic în cauză se… Citește mai mult »Tania Popa, one-woman show sau gustul singurătății
Statistic, până în 2007, anul integrării în UE și al deschiderii granițelor, Bucureștiul și Constanța au fost zonele în care a fost decis președintele. În toate alegerile precedente, cel care câștigase voturile primului tur în… Citește mai mult »Cine câștigă alegerile prezidențiale? Bucureștiul, diaspora sau Constanța?
România este o țară pro-occidentală a cărei orientare nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Deși uneori se mai pot observa nuanțe în discursul public, vocile politice care adoptă în mod fățiș o poziționare anti-occidentală… Citește mai mult »Orientarea pro-occidentală a populației României este clară și stabilă în timp.
România este o țară pro-occidentală a cărei orientare nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Deși uneori se mai pot observa nuanțe în discursul public, vocile politice care adoptă în mod fățiș o poziționare anti-occidentală… Citește mai mult »Opinia publică. Orientarea pro-occidentală a României
După 8 ani de conflicte sângeroase, Siria se prezintă tragic, cu sute de mii de victime și milioane de refugiați, cu o economie prăbușită și comunități în ruină. Odată cu anihilarea ultimelor bastioane controlate de… Citește mai mult »Pax ottomanica rediviva
Din expoziția „Augustin Buzura, Conștiința scrisului”.Organizatori: Fundația Culturală Augustin Buzura, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și Academia Română. Prezentarea scriitorului Augustin Buzura din Broșura Gulliver, pp. 36-37 Pagină dedicată scriitorului Augustin Buzura,… Citește mai mult »Expoziția „Augustin Buzura. Conștiința scrisului” – „Gulliver: Forumul artiștilor Europeni, 1987”
Evenimentul prin care amfiteatrul Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare a căpătat numele academicianului Augustin Buzura a avut loc marţi 15 octombrie, în prezenţa unui mare număr de invitaţi, cadre didactice şi elevi ai… Citește mai mult »Amfiteatrul Colegiului Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare va purta numele scriitorului Augustin Buzura
În octombrie 2019 s-a acordat Premiul Nobel pentru Economie lui Abhijit Banerjee, Esther Duflo și Michael Kremer, care au împărțit între ei 916 474 $ USD, pentru rezultatele cercetării lor. În ce constau aceste rezultate?… Citește mai mult »Nobel for poverty
Versurile de început ale „Mioriței” – „Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de rai” – arată, între altele, că românii au asimilat pământul lor și țara (țările) lor cu un corp omenesc. Piciorul și gura… Citește mai mult »Erori curente de pronunție și scriere
Toboșarul Sergiu Malagamba e din nou cel care povestește, în primul sau al doilea an de după cel de-al doilea război. Bucureștiul se resimțea după foamete, restriște și bombardamente, dar legendele încă existau. Exista și… Citește mai mult »ORAȘUL ASCUNS (IV). Omorul
| Un material de Dana Buzura | Puterea din România oferă imaginea unor rituri diversificate, uneori cu accente hilare, alteori aproape exotice, derulate atât în rândul deţinătorilor puterii politice, cât şi în rândul celor care… Citește mai mult »Rituri în sistemul puterii. Campanii şi pre-campanii electorale româneşti
| Cea de a treia ediție a Trienalei Bucharest East Centric Architecture | Derulat în perioada 7-20 octombrie 2019, evenimentul a adus împreună proiecte din peste 25 de țări, numeroși nominalizați și membri ai juriului… Citește mai mult »“HOME/any/more/?” – „ACASĂ/oriunde/nicăieri/?”
Recent apărută în română, „Drumurile mătăsii” încearcă nici mai mult nici mai puţin decât să rescrie istoria lumii dintr-o nouă perspectivă. Teza lui Peter Frankopan este că placa turnantă a ultimilor 2.500 de ani a… Citește mai mult »Asia, motorul sau victima istoriei? Peter Frankopan „Drumurile mătăsii”
De unde sunt de loc, „de pământ”, cum zic oltenii, prim-miniștrii ce s-au aflat în fruntea guvernelor româneşti de la Unirea Principatelor până la (inclusiv) cabinetul Dăncilă?Câteva precizări de ordin metodologic se impun. Bornele temporale… Citește mai mult »Prim-miniștrii României. Un fel de geografie electorală
Un amic îmi spunea că, în Spania, poezia tânără – o parte a ei, ilustrată de nume ca Luna Miguel – a devenit succes de piață, fenomen mediatic; mai mult, versuri din ea au ajuns… Citește mai mult »Poezia, peste tot și nicăieri
Cultivând, ani la rând, orgoliul scriitoricesc conform căruia vehicularea ideilor trebuie să se petreacă doar la nivelul textului și nu la cel al tejghelei, literatura română a plătit din greu, încă din primii ani post-revoluționari,… Citește mai mult »Scriitori români la cel mai mare târg de carte din Europa
Evident, nu știam chiar nimic despre oraș. În general, ne orientăm după GPS și căutăm punctele de interes. Ne place să descoperim și ne plac mult surprizele. GPS-ul ne-a dus pe undeva într-o parte a… Citește mai mult »Escapadiștii. Bydgoszcz, orașul muzicii și al festivalurilor
| Un material de Iuliana Alexa | Cine mai scrie și cine mai citește poezie? Ce fel de poezie se scrie azi și care este calitatea acesteia? Cum stăm pe segmentul traducerilor de poezie? Cum… Citește mai mult »Despre starea poeziei, azi
| Un material de Cristina Rusiecki | Greu să-ți faci o idee unitară despre ultima ediție a Festivalului Național de Teatru. Fenomenul este eclectic, fără să accentueze vreo direcție anume. Am să încerc să decupez… Citește mai mult »FNT și istoria recentă
| Un material de Nicu Ilie, Aurelian Giugăl, George Secăreanu | Funcția de premier n-a fost niciodată în România în vârful schemei, nici din punct de vedere formal, nici de jure. Totuși, prin toate tribulațiile… Citește mai mult »Premierii României. O analiză cantitativă
Am discutat despre avangardă la un curs opțional și am primit întrebarea de ce printre reprezentanții acestei spectaculoase mișcări artistice nu se numără nicio femeie, fiindcă trecusem în revistă doar cele mai cunoscute nume, toate… Citește mai mult »Iulia Hasdeu și alte destine feminine pierdute
„Pe ei! Acestea au fost cele 2 cuvinte scurte care au declanșat ororile de la Pitești. O comandă pe care o adresăm de obicei câinilor atunci când atacă. Un ordin direct, rapid și… Citește mai mult »Experimentul de-teatralizării. „Pe ei!” la Casa Tranzit din Cluj Napoca
Ce a fost mai întâi: pâinea sau berea? Câțiva istorici moraliști care au studiat domesticirea cerealelor susțin că pâinea. Dar ei sunt în inferioritate. Nu trebuie să fii istoric pentru a-ți da seama că fermentarea… Citește mai mult »O istorie culturală a berii
După nemeritate decenii de quasi-izolare, în anii ulteriori nominalizării din partea României pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, Baia Mare și-a resuscitat viața jazzistică. O nouă manifestare a acestei revitalizări se… Citește mai mult »Avanpremieră la One Jazz Festival – Baia Mare