Muzeul Municipiului București vă invită la Idei în Agora marți, 30 ianuarie, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151, cu tema „Oameni, rețele sociale, istorie. Lumile lui Jean Pangal”. Bogdan Bucur în dialog cu Sorin Antohi.
În 2023, tema raportului ruptură-continuitate în istoria regimurilor politice din România a fost abordată din inițiativa mea în mai multe dialoguri publice: Colocviul Regal VI, Constituții și regimuri politice în România, 1923-2023, 26-27.10 (organizat cu Daniel Șandru și Sorin Bocancea); Idei în Agora LXXXVI, 28.11, și LXXXVII, 12.12, în dialog cu Gabriel Andreescu, cu titlul comun „Ruptură și continuitate. România înainte și după 1989”. Gabriel Andreescu și cu mine am prezentat pe parcurs elemente ale unui posibil program de cercetare care să parcurgă spațiul empiric, metodologic și teoretic al raportului ruptură-continuitate prin abordări complementare de istorie a ideilor, prosopografie, istorie socială, sociologie, teoria rețelelor sociale etc. La serile Idei în Agora amintite a participat și a intervenit substanțial și Bogdan Bucur, care acum revine pentru o discuție inspirată de una din cărțile sale: „Jean Pangal, documente inedite: 1932-1942: contribuții la analiza rețelelor sociale istorice” (Editura RAO, 2016).
Bogdan Bucur, pe baza unui mare volum de documente, a refăcut istoria unui dintre personajele cele mai interesante ale României pre-comuniste, Jean (Ioan, Ion) Pangal (1895-1950). Pangal, caz-limită pentru orice analiză a rolului indivizilor în istorie, s-a aflat în centrul mai multor rețele sociale vaste (publice, confidențiale și cel puțin în intenție secrete, formale, informale), de la masonerie la camarila lui Carol al II-lea. Din acest punct vom porni pentru a explora raportul complex dintre oameni, rețele sociale și istorie. Pentru mai multe informații despre carte: www.pangal.ro.
