Prima poezie care mi-a atras cu adevărat atenția în noul volum al lui Claudiu Komartin, „În vortex” (Casa de Editură Max Blecher, 2026), este o radiografie a neliniștii, deprimării, uzurii pe care poetul o resimte… Citește mai mult »Jurnalul unui nomad exilat în profeție
Posibilitățile oferite de AI duc la dezvoltarea fără precedent a conținutului online. Însă plusul de productivitate al creatorilor de conținut legitim este dublat de o creștere și diversificare fără precedent a publicațiilor false. Posibilitatea de… Citește mai mult »Despre „jurnaliștii falși”, creați cu AI, și mic ghid de recunoaștere a publicațiilor fictive
La cincizeci de ani de la moartea lui Martin Heidegger, o recitire a criticii tehnicii și a ideii de salvare care traversează opera filosofului Martin Heidegger a murit la 26 mai 1976. Cinci zile mai… Citește mai mult »„Doar un zeu”: Heidegger și critica tehnicii care caută un salvator
Am deschis cărți pentru a cerceta pentru licență și, de multe ori, m-am trezit căutând pe internet exact lucrul pe care încercam să-l găsesc în carte. Cred că răbdarea pentru călătorie nu este doar problema… Citește mai mult »Graba de a avea răspunsuri
TEMA GENERALĂ: artă contemporană și tehnologie interactivă, inserate într-un muzeu tehnic de patrimoniu.TEMA SPECIFICĂ: InventART, în ultima zi a programului de vară organizat de Asociația Culturală Neo Art România.CARACTERISTICI: instalații multimedia, traseu multimedia și augmentat,… Citește mai mult »InventART. Raport de teren dintr-un muzeu în care AI-ul nu e zeitate
Jurnalismul ca practică unificatoare a sensului: între cultură și mainstream, cu rol civic esențial de vigilență democratică și educație tehnoculturală.
La anumite intervale de timp, întrebarea sau exclamația către ce lume ne îndreptăm, devine exploratorie. Un posibil răspuns cu privire la mutațiile care au loc în zona multi-media, cu accent pe status-quo-ul cinematografului, îl reprezintă… Citește mai mult »Quo vadis cinema?
Criterii de relevanță culturală într‑un context de finanțare publică În 2026, continuăm încă să operăm cu imaginarul „sălilor pline” și cu validări de breaslă, într‑un context în care cultura funcționează deja prin circulație, acces și… Citește mai mult »Cultura fără public. De ce „sala plină” a devenit o ficțiune instituțională
Despre libertatea de a crea dincolo de orice certificare, acolo unde vocația devine lege interioară și cunoașterea singurul pașaport al artei În istoria muzicii există o lecție pe care ar trebui să nu o uităm… Citește mai mult »Apologia muzicii noi în Era AI: De ce pasiunea nu cere diplome, ci cunoaștere
De la tancul lui Leonardo la buncărul de la Fieni: Povestea neașteptată a unui geniu român uitat Cum se naște o personalitate interdisciplinară într-o lume sfâșiată de război și aflată în reconstrucție Înainte de a… Citește mai mult »Ștefan Niculescu și inovația în muzică, inginerie civilă și vehicule blindate
Artist vizual, Reșița, RomâniaMaster în Arte Vizuale, Universitatea de Artă și Design din Cluj-NapocaAutor al volumului: De la real la augmentat. Artistul vizual în epoca post-fotografică (Reșița, 2026)ORCID: 0009-0008-4524-7740 Transparență, autorat și responsabilitate în arta… Citește mai mult »Etica imaginii generate cu AI
A murit Jürgen Habermas, unul dintre cei mai influenți filosofi ai secolului XX și XXI, lăsând în urmă o operă monumentală despre rațiune, democrație și spațiul public. Moștenirea sa depășește dimensiunea istorică și academică și… Citește mai mult »Jürgen Habermas a murit, dar lecțiile despre adevăr și dialog în lumea digitală sunt tot mai actuale
O poveste despre forme care traversează continente, epoci și lumi În 2026, pe o planetă încă tulburată de războaie, crize economice și fragilitatea lumii globalizate, România marchează 150 de ani de la nașterea lui Brâncuși… Citește mai mult »De la Hexagon la Infinit: Brâncuși 150 între Franța și Marte
Detectoarele de text AI: un luptător cu picioare de lut Noiembrie 2022 a marcat un punct uriaș de inflexiune. Lansarea ChatGPT de către OpenAI a schimbat rapid peisajul educației universitare la nivel global, declanșând o… Citește mai mult »Studenții și AI-ul: frauda, utilizarea legitimă și normele
Blockchain, AI și viitorul guvernanței universitare Inteligența artificială schimbă rapid modul în care învățăm, lucrăm și ne raportăm la autoritate. În acest context, universitățile sunt chemate să‑și regândească rolul: nu ca bastioane ale tradiției, ci… Citește mai mult »Educația în era AI: de ce ne trebuie descentralizare
Doomsday Clock, creat în 1947 de Bulletin of the Atomic Scientists, este un indicator simbolic al riscului global, nu un ceas real. El exprimă, prin poziția acelor, cât de aproape este omenirea de o catastrofă existențială… Citește mai mult »În timp ce numărăm secundele spre Anul Nou, Doomsday Clock ne amintește că nu toate începuturile sunt garantate
De la berbecul medieval la algoritmul militar, de la chitară la tun: cum muzica și vibrația au modelat armele moderne În filosofia lui Sun Tzu, războiul nu este doar conflict, ci o artă – aproape muzicală.… Citește mai mult »Poate fi muzica o armă? Fizica secretă a războiului
Din 2023, cuvântul „dronă” a dominat atenția publicului și presa internațională, fiind asociat cu transformările profunde din societate și tehnologie. Unele publicații au numit chiar „anul dronei” cel de al doilea an al războiului din… Citește mai mult »Dronele: războiul, arta și hazardul moral
În 2026, titlul de Capitală Culturală Europeană va fi deținut de două orașe cu profiluri distincte, dar unite de o ambiție comună: să transforme cultura într-un spațiu de experimentare, reconectare și viitor. Mai puțin turism… Citește mai mult »Capitalele Culturale europene în 2026: Oulu (Filnlanda) și Trenčín (Slovacia)
Pigmalion Reloaded: Cum roboții, arta și iubirea digitală rescriu destinul uman Pigmalion nu mai este mit, ci prototip. Galateea s-a transformat în Sophia, iar Aria promite să rescrie iubirea în cod. Arta nu mai aparține… Citește mai mult »Noii roboți. Ce înseamnă să iubești când iubirea devine programabilă?
Despre iubire: între memorie, cod și viitor. Într-o epocă în care algoritmii ne recomandă cărți, ne sugerează răspunsuri și ne modelează chiar și gesturile de tandrețe digitală, iubirea nu pare amenințată de tehnologie, ci provocată… Citește mai mult »Lectură critică și simbolică a iubirii în era digitală
Între memorie și arhitecturi formale Atunci când codul dictează ritmul și zgomotul devine fundal, în lumea noastră grăbită, muzica clasică nu supraviețuiește prin nostalgie, ci prin capacitatea de a genera sens. Ea nu este vestigiu,… Citește mai mult »Muzica clasică în era algoritmilor
Un muzeu european se confruntă cu un gigant global al rețelelor sociale. Muzeul Leopold din Viena deține o colecție unică de artă austriacă și modernism. Promovarea în social media a lucrărilor unor nume mari din… Citește mai mult »Arta modernă – subiect de dispută între Muzeul Leopold și Instagram
| Un interviu realizat de Corina Taraș-Lungu | „Din ceea ce observ, publicul este în căutarea interactivității, mai ales dacă vorbim de publicul nativ digital” Cum vedeți că se dezvoltă relația dintre public și artă… Citește mai mult »Alexandru Berceanu: „Publicul nu mai este doar un spectator, este participant și deseori este chiar generator și autor de conținut”
