Jurnalismul ca spațiu unificat: între cultură, mainstream și autoritate simbolică
Jurnalismul ca practică unificatoare a sensului: între cultură și mainstream, cu rol civic esențial de vigilență democratică și educație tehnoculturală.
Jurnalismul ca practică unificatoare a sensului: între cultură și mainstream, cu rol civic esențial de vigilență democratică și educație tehnoculturală.
La anumite intervale de timp, întrebarea sau exclamația către ce lume ne îndreptăm, devine exploratorie. Un posibil răspuns cu privire la mutațiile care au loc în zona multi-media, cu accent pe status-quo-ul cinematografului, îl reprezintă… Citește mai mult »Quo vadis cinema?
Criterii de relevanță culturală într‑un context de finanțare publică În 2026, continuăm încă să operăm cu imaginarul „sălilor pline” și cu validări de breaslă, într‑un context în care cultura funcționează deja prin circulație, acces și… Citește mai mult »Cultura fără public. De ce „sala plină” a devenit o ficțiune instituțională
Despre libertatea de a crea dincolo de orice certificare, acolo unde vocația devine lege interioară și cunoașterea singurul pașaport al artei În istoria muzicii există o lecție pe care ar trebui să nu o uităm… Citește mai mult »Apologia muzicii noi în Era AI: De ce pasiunea nu cere diplome, ci cunoaștere
De la tancul lui Leonardo la buncărul de la Fieni: Povestea neașteptată a unui geniu român uitat Cum se naște o personalitate interdisciplinară într-o lume sfâșiată de război și aflată în reconstrucție Înainte de a… Citește mai mult »Ștefan Niculescu și inovația în muzică, inginerie civilă și vehicule blindate
Artist vizual, Reșița, RomâniaMaster în Arte Vizuale, Universitatea de Artă și Design din Cluj-NapocaAutor al volumului: De la real la augmentat. Artistul vizual în epoca post-fotografică (Reșița, 2026)ORCID: 0009-0008-4524-7740 Transparență, autorat și responsabilitate în arta… Citește mai mult »Etica imaginii generate cu AI
A murit Jürgen Habermas, unul dintre cei mai influenți filosofi ai secolului XX și XXI, lăsând în urmă o operă monumentală despre rațiune, democrație și spațiul public. Moștenirea sa depășește dimensiunea istorică și academică și… Citește mai mult »Jürgen Habermas a murit, dar lecțiile despre adevăr și dialog în lumea digitală sunt tot mai actuale
O poveste despre forme care traversează continente, epoci și lumi În 2026, pe o planetă încă tulburată de războaie, crize economice și fragilitatea lumii globalizate, România marchează 150 de ani de la nașterea lui Brâncuși… Citește mai mult »De la Hexagon la Infinit: Brâncuși 150 între Franța și Marte
Detectoarele de text AI: un luptător cu picioare de lut Noiembrie 2022 a marcat un punct uriaș de inflexiune. Lansarea ChatGPT de către OpenAI a schimbat rapid peisajul educației universitare la nivel global, declanșând o… Citește mai mult »Studenții și AI-ul: frauda, utilizarea legitimă și normele
Muzica contemporană nu înseamnă rupere de tradiție, ci o continuare vie a ei: aceeași respirație veche a culturii, mutată în instrumentele și vocile tinerilor care compun, orchestrează și modelează sunetul prezentului. Ei nu cântă doar… Citește mai mult »Seasons of Now: muzica unei Europe vii
Blockchain, AI și viitorul guvernanței universitare Inteligența artificială schimbă rapid modul în care învățăm, lucrăm și ne raportăm la autoritate. În acest context, universitățile sunt chemate să‑și regândească rolul: nu ca bastioane ale tradiției, ci… Citește mai mult »Educația în era AI: de ce ne trebuie descentralizare
Doomsday Clock, creat în 1947 de Bulletin of the Atomic Scientists, este un indicator simbolic al riscului global, nu un ceas real. El exprimă, prin poziția acelor, cât de aproape este omenirea de o catastrofă existențială… Citește mai mult »În timp ce numărăm secundele spre Anul Nou, Doomsday Clock ne amintește că nu toate începuturile sunt garantate
De la berbecul medieval la algoritmul militar, de la chitară la tun: cum muzica și vibrația au modelat armele moderne În filosofia lui Sun Tzu, războiul nu este doar conflict, ci o artă – aproape muzicală.… Citește mai mult »Poate fi muzica o armă? Fizica secretă a războiului
Din 2023, cuvântul „dronă” a dominat atenția publicului și presa internațională, fiind asociat cu transformările profunde din societate și tehnologie. Unele publicații au numit chiar „anul dronei” cel de al doilea an al războiului din… Citește mai mult »Dronele: războiul, arta și hazardul moral
În 2026, titlul de Capitală Culturală Europeană va fi deținut de două orașe cu profiluri distincte, dar unite de o ambiție comună: să transforme cultura într-un spațiu de experimentare, reconectare și viitor. Mai puțin turism… Citește mai mult »Capitalele Culturale europene în 2026: Oulu (Filnlanda) și Trenčín (Slovacia)
Pigmalion Reloaded: Cum roboții, arta și iubirea digitală rescriu destinul uman Pigmalion nu mai este mit, ci prototip. Galateea s-a transformat în Sophia, iar Aria promite să rescrie iubirea în cod. Arta nu mai aparține… Citește mai mult »Noii roboți. Ce înseamnă să iubești când iubirea devine programabilă?
Despre iubire: între memorie, cod și viitor. Într-o epocă în care algoritmii ne recomandă cărți, ne sugerează răspunsuri și ne modelează chiar și gesturile de tandrețe digitală, iubirea nu pare amenințată de tehnologie, ci provocată… Citește mai mult »Lectură critică și simbolică a iubirii în era digitală
Între memorie și arhitecturi formale Atunci când codul dictează ritmul și zgomotul devine fundal, în lumea noastră grăbită, muzica clasică nu supraviețuiește prin nostalgie, ci prin capacitatea de a genera sens. Ea nu este vestigiu,… Citește mai mult »Muzica clasică în era algoritmilor
Un muzeu european se confruntă cu un gigant global al rețelelor sociale. Muzeul Leopold din Viena deține o colecție unică de artă austriacă și modernism. Promovarea în social media a lucrărilor unor nume mari din… Citește mai mult »Arta modernă – subiect de dispută între Muzeul Leopold și Instagram
Nu am fost la întâlnirea lui Iohannis cu roboțelul din spitalul pentru cazuri de Covid-19 amenajat de supermarket-urile de la care îmi fac cumpărăturile. Dar, dacă aș fi fost, sunt sigură că robotul nu ar… Citește mai mult »5 +1 din cele o mie de motive ale pacientului care așteaptă medicina făcută de roboți