Sari la conținut

| Imagine de copertă: București, Piața Amzei, foto Carmen Corbu |

INVITAȚI

Interviu realizat de 
CORINA TARAȘ-LUNGU

Urmând exemplul din țările occidentale despre cum se alege un candidat optim pentru orice funcție și în special pentru cea mai înaltă din stat, cea de președinte, s-a construit un portret robot. Adică aceste grupuri au colectat date despre profilul votanților din România și, în special, al celor care formează cel mai mare bazin „de vânat voturi”, cel al oamenilor care nu votează. Le-au corelat cu informațiile din presă și din alte studii sociologice care se fac în mod regulat atât în țară, cât și la nivel european. Au urmărit tendințele ideologice ale Vestului. Și, punând cap la cap toate acestea, plus multe altele despre care doar bănuim, au creat imaginea unui candidat ideal. Un candidat care să speculeze emoțiile puternice care îi încearcă conștient sau nu pe mulți dintre concetățenii noștri.

articolul integral

Să-i verificăm pe candidați!

Autor: REMUS PRICOPIE

Noile reglementări ar trebui să fie ancorate în realitățile vremurilor pe care le trăim, în care insuficiența cadrului normativ și absența unor mecanisme eficiente de contracarare a instrumentelor de „gherilă democratică”, promovate în special prin mijloace specifice războaielor hibride, pot naște monștri.

De ce, în 2025, ni se pare încă relevant acest subiect – Securitate / CNSAS / colaboratori ai vechiului regim –, dar nu ni se pare în egală măsură interesant să verificăm dacă acești candidați, care doresc să conducă România, au colaborat sau sunt sub influența unor „entități statale străine”? Are relevanță că o instanță judecătorească din Chișinău tocmai a confirmat o astfel de colaborare a unuia dintre candidații pentru Cotroceni cu serviciile secrete militare ale unei „entități statale străine”? Sau o să aflăm acest lucru numai după desectretizarea documentelor CSAT, eventual prin luna mai 2025, după Turul 1?

articolul integral

Profilul alegătorului
din primul tur al alegerilor prezidențiale

La foarte scurt timp după încheierea turului de scrutin din 4 mai 2025, Cătălin Stoica, profesor la SNSPA, a publicat pe pagina sa socială un profil al alegătorului din primul tur al alegerilor prezidențiale. Datele provin de la CURS, din exit-poll-ul realizat în ziua votului.

În continuare, mă refer doar la diferențe statistic semnificative, adică la cele care nu se datorează șansei ori întâmplării, ci relevă structuri mai profunde de asociere.

GEN: Bărbații l-au votat într-o mai mare măsură pe Simion; în rest, cam toți candidații luați aici în calcul au reușit să își atragă sprijinul bărbaților și femeilor în egală măsură.

VÂRSTA: Tinerii (18-30 de ani) și cei de vârstă mijlocie (31-60 de ani) l-au votat pe George Simion într-o măsură semnificativ mai mare; tot tinerii (18-30 de ani) l-au votat și pe Nicușor Dan într-o măsură mare. Cei cu vârste de 61 de ani și peste i-au votat cu precădere pe Crin Antonescu și Victor Ponta. (În paranteză, așa cum vom vedea mai jos, mulți dintre aceștia sunt probabil susținători PSD.)

NIVEL DE ȘCOLARITATE: Cei care au absolvit maximum 10 clase și cei care au liceul sau școala postliceală au votat, de regulă, cu Simion (48% și 44,2%, respectiv). Tot cei care au mai puțin decât liceul le-au acordat votul într-o măsură mai mare lui Antonescu (24,3%) și Ponta (17,8%). Absolvenții de facultate au votat covârșitor cu Nicușor Dan (38,5%).

MEDIU REZIDENȚIAL: Cei din rural i-au votat într-o mai mare măsură pe Simion (44,5%) și pe Antonescu (25,5% – posibili susținători PSD), iar cei din urban pe Nicușor Dan.

REGIUNE: Cei din Moldova l-au votat într-o mai mare măsură pe Simion (42,4%); voturile celor din Muntenia s-au dus preponderent către Simion și Ponta. Antonescu, nesurprinzător, a fost preferat de cei din Ardeal; aceeași situație o întâlnim și în cazul lui Nicușor Dan. Cel din urmă a fost de asemenea preferat covârșitor de cei din București (47,2%).

articolul integral

ANALIZĂ

Autor: NICU ILIE

„Patriotismul economic” este un concept prin care cercetătorii de la INSCOP Research încearcă să diferențieze interesele reale ale publicului din România, localizate și specifice, de discursul public în care este tot mai vizibil un izolaționism agresiv, ultraconservator, promovat sub eticheta „naționalismului” sau „suveranismului”.

Sondaj de opinie INSCOP Research: Atitudinea populației cu privire la
patriotismul economic și vulnerabilitățile regimului democratic

Sondajul a fost realizat la comanda Confederației Patronale Concordia,
a fost lansat joi, 10 aprilie, 2025, în cadrul evenimentului NOUL PATRIOTISM ECONOMIC, organizat de NewMoney.ro și Informat.ro, în cadrul seriei de Conferințe NewMoney.Talks.

Sondajul de opinie realizat de INSCOP pe tema patriotismului economic demonstrează că opinia publică, dincolo de unele disonanțe în perceperea arhitecturii etatiste, păstrează un echilibru esențial în perceperea intereselor sale reale și că – dacă popularitatea unor discursuri antisistem este în creștere – cauza acestei creșteri nu este legată de discursul eurosceptic sau xenofob, ci de lipsa de politici economice clare și de corupția percepută a forțelor politice de mainstream.

articolul integral

Retrofit:
reciclarea
clădirilor existente
este noul trend
în arhitectură

Modernizarea arhitecturală reprezintă una dintre cele mai semnificative practici în proiectarea clădirilor contemporane și dezvoltarea urbană, prin care structurile existente sunt modernizate, modificate sau reutilizate pentru a îndeplini noi standarde, cerințe sau funcții. Este mult mai eficient decât să fie demolate și reconstruite de la zero.”

Lista cu acțiunile implicate în retrofitting nu este una spectaculoasă. Oamenii modernizează clădiri de mult timp și, în unele cazuri, le adaugă funcții noi sau le reconfigurează pe cele existente. La rândul ei, eficientizarea energetică este în discuție de decenii, iar în ultimii ani foarte multe clădiri au fost anvelopate și izolate termic. Iluminarea clădirilor nu a avut o soluție generică arhitecturală sau constructivă, dar noile corpuri de iluminat, economice, rezolvă în bună măsură problema. Noutatea pe care o aduce retrofittingul, în oricare dintre variantele sale, este schimbarea modului de gândire.

articolul integral

Cu regizorul Botond Nagy despre ură și solidaritate.

Scandalul din jurul spectacolului „Proorocul Ilie”

Un scandal mediatic de dată recentă a prilejuit spectacolul „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek, în regia lui Botond Nagy, de la Teatrul Național din București. La aproximativ două luni de la premieră, Patriarhia Română a luat act „cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creştine în timpul interpretării piesei de teatru «Proorocul Ilie»”. Instituția speră ca, „pe viitor, manifestările culturale să continue să respecte dimensiunea sacră a acestora, fără a prejudicia în vreun fel valoarea lor spirituală”. Ca urmare, în social media s-au manifestat voci inflamate, cel mai probabil ale unor persoane care nu au văzut spectacolul, îndemnând la protest: „creştinii care sunt de acord să meargă acolo (…) şi să întrerupă paşnic spectacolul. Se poate protesta în faţa TNB chiar pentru a scoate piesa de tot”, conform Agerpres). În social media, asemenea persoane au vituperat, au adresat injurii și i-au amenințat cu moartea pe regizor și pe actorii care joacă în spectacol. Partidul AUR a cerut interzicerea spectacolului. Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a numit controversa „un nefericit incident” și a afirmat că angajații din cadrul ministerului „care au atribuții în domeniu trebuie să fie mai implicați”.

Interviu realizat de CRISTINA RUSIECKI

„Una este să scoți din context 30 de secunde și să tragi niște concluzii pripite, alta este să vezi spectacolul întreg. Dintr-un anumit punct de vedere, spectacolul meu arată exact ceea ce s-a întâmplat acum, odată cu toate aceste reacții. Cu excepția faptului că crucea pe care am fost răstignit se numește social media.”

„Solidaritatea, în orice context, poate să ducă lumea mai departe, pe când ura de orice fel ne trage doar înapoi în întuneric.”

articolul integral

Autor: AURELIAN GIUGĂL

One World Romania sau filmul documentar ca instrument al dialogului social și politic

Festivalul și-a câștigat relevanța prin abordarea temelor sociale controversate și prin implicarea directă a publicului. Secțiunile tematice anual – de la drepturile omului până la crizele ecologice – funcționează ca oglinzi ale lumii contemporane. Un element distinctiv este dialogul dintre realizatori, experți și spectatori, transformând fiecare proiecție într-un spațiu de dezbatere.

articolul integral

„Industria râsului a explodat în ultimii ani”

Dacă omul și-a propus să enerveze și a enervat, înseamnă că ceva funcționează în stilul lui creator. Artistul nu trebuie să fie conform cu ceva, e nevoie să gâdile sau să zgârie. Câteodată el provoacă scandal.

„La 46 ani constat că umorul pe care îl aveam la 22 ani nu mi se mai potrivește pentru că m-au ars și pe mine niște anotimpuri. Ce scriu astăzi e un pic mai decantat și mai cuminte. Dar nu mă pot dezice de ceea ce am făcut în tinerețe. Accept că am un umor care a evoluat odată cu vârsta mea artistică.”

articolul integral

„Noi suntem actori,
dar ne prezentăm
într-o comunitate
ca oameni care vor
să construiască ceva împreună cu ea”

Vlad Drăgulescu este Director Artistic al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova, una dintre cele mai prestigioase instituții culturale din România. Teatrul din Craiova a experimentat, în unele proiecte, ieșirea din sala convențională și apropierea de publicul care nu frecventează în mod obișnuit instituțiile culturale

Trăim împreună, suntem creatorii unei experiențe unice. Nici noi, nici publicul de acolo nu ne vom mai întâlni cu starea pe care o avem în momentul respectiv, cu spectacolul așa cum este el în momentul acela. 

Cred că teatrul trebuie să fie orice aduce oamenii împreună. El poate să intre într-un dialog tăcut, în care publicul nu vorbește direct cu actorul, dar vorbește apoi prin ceea ce simt spectatorii și prin ce duc ei mai departe. Până la urmă teatrul ai putea să spui că este un șir de compromisuri, în sensul în care dramaturgul a gândit ceva și a scris, regizorul a gândit altceva și le-a dat actorilor. Actorii au gândit și ei ceva, apoi au transmis publicului. Publicul gândește și el la rândul lui ceva și îl dă mai departe când povestește. Practic un spectacol de teatru se termină când a fost povestită ultima poveste despre ceea ce s-a văzut de scenă.

articolul integral

Volumul „Superpolitik. Superpolitica: triumf și eșec strategic. Conducători, mari ambiții de putere și logica legitimității în ordinea statelor și în relațiile internaționale” al dr. George Cristian Maior se poate citi ca un compendiu istoric, ca un dicționar al puterii, un roman al schimbărilor majore, tectonice, în istoria lumii sau chiar ca un fel de roman polițist al teoriei relațiilor internaționale. Pare o glumă, dar nu e. Practic, autorul își propune o sarcină neobișnuită – să decripteze ce sau cine stă în spatele schimbărilor ordinii politice globale sau regionale și cum se manifestă aceste schimbări.

Ceea ce fascinează cititorul nu este numai erudiția autorului și colecția incredibilă de studii de caz (de aceea vorbeam de un compendiu la început) ci și detaliile personale, momentele evocate din cariera ambasadorului George Maior, inclusiv poveștile descrise din experiența domniei sale ca ministru adjunct la Ministerul Apărării.

articolul integral

REVIEW

Autor: NICU ILIE

Clima – agentul secret al istoriei

Peter Frankopan
Pământul transformat
O istorie nespusă

Editura Trei, 2025

Cartea nu se adresează istoricilor, ci publicului larg. Deși corectitudinea academică este o miză importantă a autorului, obiectivul său este de a capta publicul nefericit cu istoriile disponibile. Nici măcar pasionații de istorie nu par a fi nucleul-țintă, ci acei cititori care caută un cadru general, pan-științific, pentru înțelegerea lumii și a evoluțiilor recente.

Frankopan este un istoric britanic cu origini croate, specialist în Bizanț, profesor la Oxford. Și-a elaborat un stil accesibil, în care referințele științifice sunt doar punctate. Interesul său este configurarea unei cronologii cât mai precise, pe multiple axe geopolitice.

articolul integral