Legea 370/2004, care reglementează modalitatea de desfășurare a alegerilor prezidențiale din România, este depășită din multe pucte de vedere.
Despre problema celor 200.000 de semnături am mai discutat și, cu siguranṭă, o să mai avem ocazia să discutăm.
Acum, însă, a apărut o nouă problemă: verificările CNSAS. Ce verificăm și cum? Întreb pentru că, din ce am văzut în „cazul Antonescu”, mie mi se pare că analizăm ceva – calitatea de „martor” sau „suspect”, într-o speță investigată de fosta Securitate – care NU are legătură cu legislația CNSAS, respectiv cu ideea de „colaborator al Securității”. Dacă un milițian legitima, înainte de 1989, un cetățean, pe stradă, asta nu înseamnă că cetăṭeanul în cauză „demara o relație de colaborare” cu reprezentantul Miliṭiei. Prin urmare, respectiva mențiune a CNSAS, într-un document privind colaborarea sau nu cu Securitatea, nu avea ce să caute în acea decizie. Poate, pe viitor, va deveni esențial să știm și câte amenzi de circulație a primit un posibil viitor președinte. Până la urmă, stilul de conducere – chiar și cel auto – ar putea spune multe despre felul în care va gestiona o țară.
Dar adevărata întrebare ar fi alta: de ce, în 2025, ni se pare încă relevant acest subiect – Securitate / CNSAS / colaboratori ai vechiului regim –, dar nu ni se pare în egală măsură interesant să verificăm dacă acești candidați, care doresc să conducă România, au colaborat sau sunt sub influența unor „entități statale străine”? Are relevanță că o instanță judecătorească din Chișinău tocmai a confirmat o astfel de colaborare a unuia dintre candidații pentru Cotroceni cu serviciile secrete militare ale unei „entități statale străine”? Sau o să aflăm acest lucru numai după desectretizarea documentelor CSAT, eventual prin luna mai 2025, după Turul 1?
De asemenea, aș analiza cu mai multă atenție și situația medicală a candidaților. A fi bolnav nu este o ilegalitate sau o rușine. În același timp, însă, cred că este dreptul nostru, ca alegători, să știm dacă un candidat a petrecut multe zile, săptămâni, luni sau ani în unitățile medicale de … (foarte mare) specialitate. Chiar dacă o problemă medicală este o chestiune privată, atunci când discutăm despre ocuparea celei mai înalte funcții din Statul Român, este important să ne asigurăm că o eventuală afecțiune (înnăscută sau dobândită) nu ar putea influența negativ capacitatea viitorului președinte de a-și exercita atribuțiile, în interesul țării.
Sper că, după ce se vor finaliza aceste alegeri, se va constitui o echipă, formată din specialiști și politicieni, care să creioneze proiectul unei noi legislații în materie electorală – nu doar o modificare a legii pentru alegerea Președintelui României, ci un Cod Electoral care să integreze și să armonizeze întreaga legislatie privind alegerile în România. Noile reglementări ar trebui să fie ancorate în realitățile vremurilor pe care le trăim, în care insuficiența cadrului normativ și absența unor mecanisme eficiente de contracarare a instrumentelor de „gherilă democratică”, promovate în special prin mijloace specifice războaielor hibride, pot naște monștri.
- Să-i verificăm pe candidați! - 17 aprilie 2025