Astăzi se împlinesc 85 de ani de la Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai întunecate momente din istoria României. Memoria unor asemenea tragedii nu înseamnă doar comemorarea victimelor, ci și înțelegerea mecanismelor care au făcut posibilă transformarea urii în violență și a discriminării în politică de stat. Pogromul de la Iași a fost expresia politicii antisemite promovate de regimul lui Ion Antonescu, într-un climat de ură construit și întreținut ani la rând de Mișcarea Legionară, organizație fascistă, extremistă și criminală. Legionari au participat la atrocități alături de alte structuri implicate în masacru. Păstrarea vie a adevărului istoric și educația rămân esențiale pentru apărarea valorilor democratice și a demnității umane.
Tocmai de aceea, este grav că, la 85 de ani de la aceste crime, politicieni extremiști precum Călin Georgescu, George Simion, Diana Șoșoacă, Sorin Lavric și alții încearcă să relativizeze trecutul, să recupereze simboluri, teme și personaje asociate legionarismului sau să evite o condamnare fără echivoc a acestei ideologii. Acesta este unul dintre motivele pentru care formațiunile extremiste pe care le reprezintă trebuie ținute departe de instituțiile fundamentale ale statului. Istoria României arată ce se poate întâmpla atunci când extremismul ajunge să influențeze sau să exercite puterea.
Comemorarea Pogromului de la Iași nu este doar un act de memorie. Este un avertisment pentru prezent. Democrația nu se apără doar prin alegeri libere, ci și prin refuzul de a legitima ideologiile care glorifică ura, rescriu istoria și încearcă să transforme călăii în eroi.
Remus Pricopie
rector SNSPA
[Articol publicat inițial pe rețelele sociale. Titlul aparține redacției.]
citește și Comunicatul SNSPA:
85 de ani de la Pogromul de la Iași: memoria ca datorie publică
Școala Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA comemorează 85 de ani de la Pogromul de la Iași, una dintre cele mai grave atrocități comise pe teritoriul României. Evenimentele de la sfârșitul lunii iunie 1941 au dus la uciderea a peste 13.000 de evrei, aproape o treime din comunitatea evreiască din Iași. A fost un act de violență extremă, alimentat de antisemitism, propagandă, complicități instituționale și de tăcerea celor care au ales să privească în altă parte.
La 85 de ani de la Pogromul de la Iași, România este chemată nu doar să comemoreze una dintre cele mai tragice pagini ale istoriei sale, ci și să reflecteze, cu luciditate, asupra responsabilității pe care memoria o așează asupra prezentului. Pogromul de la Iași nu poate fi redus la o tragedie a trecutului. El rămâne un avertisment despre cât de repede ura poate deveni politică de stat, despre cum limbajul dezumanizării pregătește violența și despre cât de fragile pot fi valorile democratice atunci când instituțiile renunță la rolul lor de protecție a cetățenilor.
În fața unei asemenea istorii, memoria nu este un gest simbolic, ci o formă de responsabilitate civică. Nu există reconciliere fără adevăr și nu există maturitate democratică fără asumarea onestă a propriului trecut. A comemora victimele Pogromului de la Iași înseamnă, totodată, a respinge ferm antisemitismul, rasismul, extremismul și orice formă de relativizare sau negare a Holocaustului.
Comunitatea academică a SNSPA își exprimă convingerea că aceste fapte nu trebuie uitate, iar asumarea lor trebuie transmisă mai ales generațiilor tinere. Educația despre Holocaust, despre Pogromul de la Iași și despre mecanismele care au făcut posibile asemenea crime este esențială pentru formarea unei culturi publice bazate pe respect, demnitate și drepturile omului. O societate care își cunoaște istoria are mai multe șanse să recunoască la timp semnele intoleranței, radicalizării și urii.
Rector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA)
Bursier Fulbright New Century, Universitatea George Washington, D.C., SUA, 2007-2008
Fost ministru al Educației și Cercetării (2012-2014)
- 85 de ani de la Pogromul de la Iași. Cum a devenit ura politică de stat - 28 iunie 2026
- Atenție la Rubicon! - 24 iunie 2026
- Să nu uităm! - 22 iunie 2026