1921-2026: cum s-a transformat petrecerea timpului liber

Data is Beautiful este un canal multiplatformă de date animate care a lansat până acum multe focusuri statistice devenite virate. Animația „Cum ne petrecem timpul liber”, publicată în mai 2026, a fost un mare hit al verii. Beneficiind și de o versiune îmbunătățită grafic, realizată de britanicul Thomas Jefferson Power, specialist în neuroștiințe, video-ul a fost masiv redistribuit pe toate rețelele sociale, de la Facebook la Tik-Tok și Reddit.

Succesul de audiență se bazează în parte și pe eludarea metodologiei și a sursei datelor. Deși canalul Data is Beautiful precizează clar universul cercetării (populația americană activă din toată această perioadă de 105 ani), titlul video-ului dă impresia că trendurile identificate sunt reprezentative pentru oricine de pe glob, ceea ce nu este 100% adevărat. Însă, chiar și cu această precizare, video-ul reflectă tendințe globale majore și „revoluții sociale” care au schimbat radical modalitățile de petrecere a timpului (și chiar cantitatea de timp liber disponibil).

O altă precizare importantă este că materialul nu include somnul, munca și alte activități considerate relativ stabile. Obiectivul este tocmai evidențierea schimbărilor structurale dintre activități, nu reconstruirea integrală a unei zile. Cu toate acestea, atât somnul, cât mai ales programul de lucru (durata, intervalul și ritmul săptămânal) au cunoscut și ele schimbări majore în decurs de un secol – cu un impact mai mare în țările slab dezvoltate la începutul perioadei.

O sută de ani comprimați într-un grafic

Graficul urmărește, de-a lungul unui secol, modul în care un adult american cu vârsta între 25 și 35 de ani își distribuie cele 24 de ore între deplasări, divertisment, activități casnice, socializare și altele.

Sursa datelor este diversă. Pentru perioada recentă, autorul folosește date din American Time Use Survey (ATUS), realizat de Biroul de Statistică a Muncii al Statelor Unite și de Census Bureau. ATUS este o cercetare oficială începută în 2003, care măsoară timpul petrecut de americani într-o gamă largă de activități. (Census.gov)

Pentru perioadele mai vechi, datele provin din proiecte precum Multinational Time Use Study și American Heritage Time Use Study, precum și din cercetările de tip time-diary ale sociologului John P. Robinson. Pentru începutul secolului XX, Data Is Beautiful recurge la studii istorice precum cercetările din Middletown și studiul lui George Lundberg despre timpul liber într-o suburbie americană. Între aceste puncte de observație au fost introduse valori intermediare folosind, potrivit autorului, curbe de adopție a unor tehnologii precum televiziunea și internetul.

Asta înseamnă că o parte din grafic este reconstituită statistic, nu măsurată direct. ATUS, de exemplu, este bazat pe jurnale de activități raportate pentru o zi de referință și produce estimări anuale; nu există însă o cercetare americană echivalentă care să fi măsurat în fiecare deceniu, din 1920 până astăzi, aceleași categorii pentru aceeași grupă de vârstă.

Graficul trebuie, prin urmare, citit în primul rând ca o reconstrucție vizuală a unor transformări de lungă durată, nu ca o serie statistică omogenă.

Un secol de timp liber

Succesiunea este ușor de urmărit. În prima parte a secolului XX, radio-ul intră în gospodărie și devine o formă importantă de divertisment. După mijlocul secolului, televiziunea preia o parte considerabilă din timpul rezervat consumului media. În anii 1990 și 2000 apar internetul, telefoanele inteligente și rețelele sociale, iar activitățile care presupuneau anterior prezență într-un anumit loc pot fi transferate în spațiul digital.

În prezent, diferența esențială nu mai este doar între televizor și internet. Telefonul inteligent combină într-un singur dispozitiv funcții care înainte aparțineau unor tehnologii distincte: comunicare, divertisment, informare, fotografie, muzică, jocuri și acces la rețele sociale. Graficul surprinde această mutație prin acumularea timpului atribuit noilor forme de consum digital.

Seria de date începe în 1920, cu un an înainte de apariția radioului. Primele trei activități, cu un total de peste trei ore pe zi, erau: munca în gospodărie, gătitul și statul la masă. Lectura ziarelor consuma 40 de minute pe zi, iar lectura de carte 18 minute.

Abia după 15 ani radioul are un asemenea grad de penetrare încât devine principala activitate domestică (în 1937). Însă ierarhia celorlalte activități rămâne în mare parte neschimbată. Cumva contraintuitiv, ziarele și cărțile câștigă minute în bugetul zilnic de timp (+4 minute ziarele, +5 minute cărțile). Fără a încerca să le înlocuiască, radioul a popularizat unele titluri și teme, stimulând, de fapt, lectura.

Timpul liber în epoca de după război

Războiul nu a adus mari schimbări. Singurele elemente ce se remarcă sunt o creștere și mai mare a timpului dedicat ziarelor (și radioului) și o scădere a lecturii de carte. (În 1944 radioul plus ziarele totalizează 161 de minte zilnic.)

Deceniul 6 aduce generalizarea televiziunii în Statele Unite (ea apăruse ca serviciu public imediat după război). Radioul este înlocuit rapid ca principală metodă de petrecere a timpului liber și – până la revoluția hippie – dispare din top 3. Cu circa o oră pe zi, el va reveni apoi pe a doua poziție până la generalizarea internetului, când va fi surclasat de ascultarea muzicii la alte dispozitive.

În tot acest timp, televiziunea a condus autoritar topul activităților zilnice, cu o medie de peste 3 ore de stat în fața televizorului. Interesant este că anii 1970-1980 au reconfigurat total celelalte activități ale zilei. Transportul a devenit a treia activitate, cu o medie de aproape o oră pe zi. Shopping-ul s-a apropiat și el de această cotă (este perioada generalizării mall-urilor). Exercițiile fizice și-au crescut cu peste 300% ponderea (ajungând, totuși, la o cotă de doar un sfert de oră pe zi).

În schimb, vechile activități gospodărești s-au demodat cu totul, încercând a fi expediate sub o jumătate de oră pe zi. De asemenea, ziarele (deși, după numărul de titluri și tiraje erau într-o adevărată „epocă de aur”), în realitate beneficiau de doar 17 minute pe zi. Lectura de carte a scăzut sub o medie de 12 minute.

M3

Următoarea schimbare majoră a început după 2010. Ziarele aproape au dispărut începând cu 2004. Internetul a intrat în top 5 activități, cu medii zilnice sub o oră – puțin peste radio. Dar multe alte servicii digitale începeau să se adauge treptat și să câștige popularitate.

Astfel, în 2011, pe lângă cele 50 de minute de navigare online, rețelele sociale adăugau 27 de minute de stat în fața consolei, jocurile PC încă 42 de minute, streamingul TV (Netflix etc.) 27 de minute, iar mesageria, cu 20 de minute zilnic, completa lista activităților digitale. Suma acestor numere, 166 de minute zilnic, nu egala încă timpul petrecut în fața tv-ului: 180 de minute.

Post-pandemic

În 2021 televiziunea a pierdut prim-planul mediatic în Statele Unite. Principala activitate a devenit streamingul tv. Pe locul 3: social media. Totalul activităților virtuale le-a surclasat pe cele reale.

În 2025, ultimul an încheiat, steamingul TV are încă prima poziție, cu 135 de minute. Social media a depășit 100 de minute zilnic. Televiziunea, cu 1,5 ore pe zi încheie topul activităților. Cu peste o oră pe zi, ascultarea muzicii și jocurile online, sunt printre activitățile semnificative. Serviciile de mesagerie încă sunt în creștere și se apropie și ele de o oră pe zi.

Dintre activitățile off-line, în creștere sunt timpul dedicat meselor, dar și cel dedicat exercițiilor fizice. Pentru acestea din urmă, creșterea față de secolul trecut este de 500%. Însă, conform datelor analizate, alte activități au dispărut cu totul din lista principalelor 15 modalități de petrecere a timpului. Lectura – atât a cărților, cât și a ziarelor – nu se mai regăsește printre acestea. Nici cumpărăturile în magazinele fizice, nici discuțiile telefonice și nici practicile religioase (rugăciuni sau participare la serviciul religios). Oricare dintre acestea beneficiază astăzi mai puțin de 12 minute pe zi.

România a avut o altă relație cu televizorul

Graficul citat este relevant mai mult pentru evidențierea unor trenduri. Cotele efective nu sunt aceleași peste tot în lume. În plus, verificabilitatea datelor este imprecisă. Studiul sociologic al bugetelor de timp este însă o preocupare tot mai mare. În Europa, Institutul de Statistică Maghiar realizează de 15 ani o amplă monitorizare (citată mai jos), iar rezultatele sunt destul de diferite.

Pentru România există doar fragmente de studii, dar chiar și în aceste condiții, peisajul pare destul de diferit. România a avut o altă relație cu televizorul – și continuă să o aibă.

Datele European Audiovisual Observatory arată că, în 2014, românii erau cei mai mari consumatori de televiziune din Uniunea Europeană, cu o medie de 5 ore și 42 de minute pe zi. În aceeași perioadă, media era sub trei ore în Suedia, iar în mai multe țări europene se situa între trei și patru ore. (rm.coe.int)

Date mai recente indică o diminuare, dar televiziunea în Europa încă are cote mult peste cele din SUA. Un studiu privind consumul media din România arăta în 2019 o medie de 3,3 ore de televiziune pe zi în timpul săptămânii și 3,7 ore în weekend. Pentru grupa 18–34 de ani, media era mai mică, de aproximativ 2,9 ore în timpul săptămânii, în timp ce consumul video online creștea. (AGERPRES)

Același trend, alte proporții

Dincolo de cote, trendul general este totuși similar: noile tehnologii nu apar pur și simplu peste noapte, ci ocupă treptat timpul eliberat sau concurează cu forme de consum deja existente.

Momentul și intensitatea tranziției sunt diferite de la o țară la alta și de la o grupă de vârstă la alta. Totuși, graficul pune în evidență un fapt ușor de observat și în afara Statelor Unite: tehnologiile noi nu adaugă pur și simplu activități noi; ele concurează pentru același timp disponibil.

Radio-ul a ocupat o parte din timpul liber al generațiilor de început de secol. Televiziunea a modificat radical distribuția atenției în a doua jumătate a secolului XX. Internetul și telefonul inteligent au introdus însă o schimbare suplimentară: divertismentul, comunicarea și informarea pot fi accesate aproape oriunde și aproape oricând.