Posibilitățile oferite de AI duc la dezvoltarea fără precedent a conținutului online. Însă plusul de productivitate al creatorilor de conținut legitim este dublat de o creștere și diversificare fără precedent a publicațiilor false. Posibilitatea de a identifica site-urile și informațiile contrafăcute devine din ce în ce mai dificilă.
Mircea Șerdin, specialist în tehnologii digitale și AI, a publicat pe pagina personală un amplu articol despre conținutul online generat automat, „jurnaliștii falși”, creați cu AI și care participă la dezinformări mimând autoritatea profesională, precum și un ghid minimal pentru recunoașterea publicațiilor false și a autorilor fictivi de pe site-urile de informații. Reproducem mai jos articolul integral, cu permisiunea autorului.
Google interzice „jurnaliștii” inventați cu AI, după ce o rețea de presă făcută cu AI a ajuns la vreo 50 de milioane de vizualizări pe lună.
Fețele generate cu AI, numele inventate și funcțiile false puse pe articole ca să pară scrise de experți sunt de acum considerate înșelăciune și duc la depunctarea site-urilor de către Google.
Rețeaua ce a dus la această regulă nouă se numește Brown Brothers Media, iar povestea ei e un manual de folosire a AI-ului pentru făcut bani din fake news (sau manipulare politică).
Trei frați australieni cumpărau site-uri de presă vechi, dar cu probleme financiare. Un domeniu vechi vine la pachet cu autoritate și încredere de la motoare de căutare gen Google. După cumpărare, site-ul primea o „redacție” nouă, formată din peste 50 de autori care nu existau. Aveau biografii, credențiale și poze, ba chiar au și inventat o ingineră NASA. Sub numele lor curgeau mii de articole generate cu AI, multe copiate din presa reală, altele pure fabulații.
Restul îl făcea Google. Titlurile lor lungi și lacrimogene ocupau primele locuri în Google News, iar rețeaua strângea mai multe vizualizări decât NPR, radioul public american. Când jurnaliștii adevărați au început să pună întrebări, firma a șters o bună parte din conținut. După publicarea investigației, Google i-a îngropat în rezultate, iar rețeaua s-a oprit din publicat.
La noi, același truc circulă de ani buni, dar pentru intoxicări politice.
În martie am dat peste LuxHerald, un „ziar din Luxembourg” care scrisese despre Mircea Geoană și legături cu rușii. Articolul fusese preluat de presa națională. Site-ul scria în engleză pe un domeniu .com, avea contact doar pe Gmail, nicio adresă, niciun articol semnat, iar o bună parte din site-urile care trimiteau spre el erau în rusă. Textele erau generate cu AI, se vedea de la o poștă.
Am fost primul care a arătat asta public. Știrile Pro TV au șters articolul, news.ro l-a ținut online (încă e pe site-ul lor, apropo, am verificat adineauri).
În 2023, Misreport a găsit 19 site-uri care se prezentau drept publicații independente și publicau propagandă și conținut fals. Fiecare cu pagina ei de Facebook și postări sponsorizate. 16 dintre „jurnaliștii” care semnau acolo aveau fețe luate de pe ThisPersonDoesNotExist.com, un site care îți generează un om inexistent la fiecare refresh.
Regula nouă de la Google e bună dar vine târziu. Și păzește doar o parte a traficului online. Multe fake news se împrăștie azi prin social media și mesagerie online criptată. Așa că vă las mai jos un ghid scurt de cum să te protejezi, poate e de folos cuiva.
Cum verifici un site de știri pe care nu-l cunoști, înainte de a-l crede sau da mai departe:
1. Caută poza autorului cu Google Lens. Dacă apare doar pe site-ul ăla, e un steag roșu.
2. Caută numele autorului pe alte site-uri, pe LinkedIn, în interviuri. Un jurnalist real are social media, se promovează, scrie ca un om.
3. Uită-te câte articole semnează autorul pe zi. Un om care scrie 15+ texte pe zi, pe toate temele de la sateliți la creșterea copiilor, e un nume de generator de text, nu de om.
4. Deschide pagina de contact și pagina „Despre noi”. O publicație reală are firmă, adresă și un redactor-șef cu nume. Dacă găsești doar o adresă de Gmail, închide tab-ul.
5. Verifică cine deține domeniul. Pentru site-urile .ro, ROTLD secțiunea Whois arată proprietarul dacă e o firmă. Pentru persoane fizice datele sunt ascunse din cauza GDPR, ceea ce e și el un indiciu.
6. Vezi ce publica site-ul înainte. Pe web.archive.org poți vedea cum arăta acum doi, cinci sau zece ani. Un site de rețete care peste noapte a început să scrie despre politică și publică de 50 de ori mai mult a schimbat probabil stăpânul.
7. Dă click pe sursele din articol. Un text serios trimite la documente, studii și declarații originale. Unul fabricat nu trimite nicăieri, sau doar la alte site-uri din aceeași familie.
8. Caută urme de chatbot rămase în text: „Iată un articol despre”, „Sper că acest text te ajută”, „Ca model de limbaj”.
9. Dacă articolul vine printr-o pagină de Facebook, intră la „Transparența paginii”. Acolo vezi de când există pagina, dacă și-a schimbat numele și din ce țări e administrată. În Biblioteca de reclame Meta vezi dacă plătește ca să ajungă la tine.
Și regula supremă, care le controlează pe toate:
10. Cu cât un titlu te enervează mai tare, cu atât merită mai mult să îl verifici.
Vezi articolul pe Facebook și link-uri către articolul din Futurism.com, care prezintă cazul Brown Brothers Media, și către investigația Misreport.ro despre rețeaua de false publicații din România, implicate în propaganda unui partid și în distribuirea de dezinformări.
ilustrație: Pexels