La 26 februarie 2026, organizația Europa Nostra a inclus Biserica Reformată din Sântămăria Orlea, comună aflată în Țara Hațegului (județul Hunedoara), pe lista „7 Most Endangered”, care reunește anual șapte situri de patrimoniu considerate cele mai amenințate din Europa. Programul, derulat cu sprijinul Institutului Băncii Europene de Investiții și susținut prin Europa Creativă, are drept scop mobilizarea de expertiză tehnică și de fonduri pentru monumentele aflate în pericol iminent de degradare ireversibilă. Alături de biserica din Hațeg, în lista pentru 2026 au fost cuprinse situri din Grecia, Ungaria, Luxemburg, Malta, Portugalia și Serbia.
O construcție de la sfârșitul secolului al XIII-lea
Biserica din Sântămăria Orlea a fost ridicată în piatră între anii 1270 și 1280, fiind considerată una dintre cele mai vechi construcții de acest tip din Transilvania. Ctitorită de familia nobiliară Cândea, cunoscută ulterior, în perioada Reformei, sub numele Kendeffy, clădirea marchează tranziția stilistică de la romanic la gotic, păstrând un portal romanic pe latura sudică și o fereastră gotică la nivelul superior. Din anul 1555, lăcașul aparține comunității reformate, dar a fost folosit fără întrerupere în scop liturgic timp de peste șapte secole, trecând, potrivit surselor istorice locale, prin etape succesive: catolică, apoi ortodoxă, înainte de a deveni biserică reformată.
Ca și în cazul cunoscutei biserici românești din Densuș, aflată la câțiva kilometri distanță, la ridicarea bisericii din Sântămăria Orlea au fost folosite pietre fasonate provenite din ruinele orașului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei romane, situată în apropiere. Reutilizarea materialului de construcție antic a fost o practică răspândită în Țara Hațegului în Evul Mediu târziu, când numeroase familii de cnezi și nobili locali au ctitorit biserici de piatră folosind blocuri, coloane și elemente arhitectonice recuperate din vestigiile romane risipite pe cuprinsul depresiunii. Această origine dublă, antică și medievală, a materialului de construcție conferă bisericii din Sântămăria Orlea o valoare documentară suplimentară, dincolo de cea strict arhitecturală.
Un element considerat de valoare excepțională de către experții Europa Nostra este stratigrafia picturilor murale interioare, cu teme religioase, datate în anii 1311, 1400 și 1450. Frescele, de inspirație bizantină și rareori întâlnite în această formă în Europa Centrală și de Est, nu au beneficiat până în prezent de o restaurare completă.
Cultul, comunitatea și starea actuală a clădirii
Biserica aparține în prezent Parohiei Reformate Hațeg, sub jurisdicția cultului reformat calvin. Comunitatea locală de credincioși este redusă numeric: potrivit datelor parohiale, biserica reformată din Hațeg numără 41 de enoriași activi, dintr-un total de 88 de membri înregistrați. Această situație demografică limitează resursele pe care parohia le poate mobiliza pentru întreținerea curentă a clădirii.
Raportul care a stat la baza includerii monumentului pe lista Europa Nostra descrie o serie de probleme structurale acumulate în timp: infiltrații de apă și umiditate ascensională, fisuri în zidărie, desprinderi ale tencuielii și intervenții anterioare realizate cu materiale necorespunzătoare, printre care refacerea acoperișului. Potrivit evaluării Panelului consultativ al programului, frescele bizantine, care au supraviețuit secole la rând, sunt astăzi expuse riscului unei pierderi ireversibile în absența unor lucrări de conservare coordonate și fundamentate științific. Clădirii îi lipsesc, de asemenea, utilitățile de bază, iar mentenanța sistematică a fost, în ultimele decenii, minimă.
După listare: nicio soluție
În urma anunțului Europa Nostra, Ministerul Culturii a transmis un comunicat în care a salutat includerea bisericii pe listă și și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu Parohia Reformată Hațeg, cu organizațiile inițiatoare ale nominalizării și cu partenerii europeni, pentru susținerea demersurilor de conservare și restaurare. Instituția a menționat că va sprijini, în limita competențelor și a resurselor disponibile, integrarea recomandărilor tehnice și accesarea unor mecanisme de finanțare adecvate.
La câteva luni de la listare, această disponibilitate declarată nu s-a concretizat însă într-un proiect de intervenție sau într-o sursă de finanțare identificată. Singura schimbare vizibilă la fața locului a venit dintr-o direcție diferită de cea instituțională: o comunitate reformată de etnie maghiară a venit ocazional la Sântămăria Orlea pentru a efectua lucrări minore de întreținere a curții bisericii, precum toaletarea vegetației și curățenia generală, atenuând astfel aspectul de paragină al incintei, fără însă a interveni asupra problemelor structurale ale clădirii sau asupra stării picturilor murale.
Potrivit anunțurilor Europa Nostra, în etapa următoare urmează ca o echipă de experți desemnată de organizație, care va include specialiști ai Băncii Europene de Investiții, să colecteze informații suplimentare, să desfășoare vizite de evaluare la fața locului și să elaboreze un raport cu recomandări concrete de intervenție. Fiecare sit inclus pe lista finală a programului este eligibil pentru un grant de 10.000 de euro, oferit de Institutul Băncii Europene de Investiții, destinat sprijinirii acțiunilor urgente de conservare și planificare, sumă considerată de specialiști ca fiind utilă pentru etapa de documentare, dar, evident, insuficientă pentru o restaurare de amploare.
O nouă listă, în toamnă
Europa Nostra a anunțat că apelul pentru nominalizări la ediția 2027 a programului „7 Most Endangered” se va deschide la 10 septembrie 2026, cu termen-limită de depunere la 23 octombrie 2026. Organizația recomandă celor interesați să înceapă din timp demersurile de identificare a actorilor implicați, obținerea scrisorilor de susținere și pregătirea materialelor documentare necesare unei nominalizări solide.
Odată cu publicarea, în perioada următoare, a noii liste pentru 2027, Biserica Reformată din Sântămăria Orlea urmează să iasă din actualul ciclu de atenție mediatică și instituțională specifică siturilor nou-listate. În absența unui proiect de restaurare demarat sau a unei finanțări asigurate până la acel moment, monumentul riscă să treacă în plan secund ca obiectiv de patrimoniu aflat în pericol, în timp ce degradarea sa structurală și a picturilor murale continuă.
Surse: Europa Nostra, Ministerul Culturii, Biroul Europa Creativă România. Fotografii de Nicu Ilie