Platformele digitale ca ecosisteme de cunoaștere și interacțiune
PostModernism Museum dezvoltă, deja de 10 ani, împreună cu experți în domenii precum istorie, istoria artei, antropologie, muzică, literatură, arte vizuale, proiecte de recuperare și arhivare care reflectă preocuparea pentru zonele mai puțin explorate ale patrimoniului cultural românesc. Acestea fac parte din programul DARE – Documentare Arhivare Reevaluare Expunere, o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor români cu diferite ideologii politice și climate sociale din perioadele istorice ante și postbelice, comunism și postcomunism. Programul include cercetări-expoziții, conferințe-dezbateri și volume care reevaluează fenomenele evenimentelor istorice și politice și impactul lor asupra ecosistemului cultural.
Rigoarea științifică și accesibilitatea publică
PostModernism Museum propune o abordare dinamică a arhivelor digitale, văzute ca instrumente esențiale pentru prezervarea și democratizarea patrimoniului cultural. Platformele dezvoltate combină agregarea digitală cu perspectivele curatoriale, devenind ecosisteme de cunoaștere și interacțiune.
Arhivele digitale dezvoltate îmbină rigoarea științifică cu accesibilitatea publică. Un exemplu elocvent este Muzeul Rock, care integrează secțiuni adaptate pentru nevăzători prin sistemul THATS, demonstrând potențialul incluziv al tehnologiei digitale.
Fiecare arhivă este construită ca o structură stratificată care îmbină multiple tipuri de materiale – de la documente și fotografii la video documentare originale dedicate și obiecte 3D scanate. Caracterul „work in progress” permite actualizări și dezvoltări continue, transformând arhivele în organisme vii care cresc prin completări la noi surse arhivistice și se adaptează prin filtre de căutare și prezentare. Materialele sunt riguros contextualizate istoric și cultural, oferind posibilitatea unor multiple niveluri de lectură și interpretare.
Dimensiunea digitală facilitează nu doar conservarea și accesul la patrimoniu, ci și crearea de conexiuni inedite între diverse domenii și perioade istorice. Interdisciplinaritatea devine astfel o caracteristică intrinsecă, permițând corelații între fenomene artistice, sociale și culturale care ar fi mai greu de evidențiat în format fizic.
Arhivele digitale dezvoltate de PostModernism Museum devin astfel nu doar depozitare de informație, ci și instrumente active de cercetare și educație. Ele permit multiple căi de explorare și înțelegere, de la cercetarea academică riguroasă la descoperirea intuitivă a conținutului de către publicul larg. În plus, formatul digital facilitează colaborări internaționale și integrarea în rețele mai largi de cunoaștere și cercetare.
Această abordare comprehensivă transformă arhivele digitale în platforme culturale bogate, care servesc simultan mai multe scopuri: conservare, cercetare, educație și democratizarea accesului la cultură.
10 ani de cercetare și expunere a patrimoniului cultural autohton
Proiectul „Patrimoniu al artelor grafice din arhivele Eugen Taru, Marcel Olinescu, Romeo Voinescu” constituie o inițiativă de restituire și explorare a memoriei arhivelor a trei personalități din istoria graficii românești a secolului trecut. Prin cercetări în colecții instituționale dar și private, echipa de cercetare a alcătuit trei platforme documentară dedicate care includ artefacte, memorabilia, desene și schițe originale, imagini de epocă, scrisori personale și diverse înscrisuri ale celor trei maeștri ai graficii românești: Eugen Taru (1913-1991), a cărui operă îmbină satira politică cu universul copilăriei, Marcel Olinescu (1896-1992), inovator al limbajului grafic autohton, și Romeo Voinescu (1925-2021), creator versatil care a îmbinat cu măiestrie multiple tehnici și genuri artistice. Materialele recuperate și restituite sunt puse în valoare prin intermediul unei platforme web interactive, care oferă publicului atât reproduceri digitale ale arhivelor, cât și filme documentare originale și studii critice ce plasează opera acestor artiști în contextul cultural al epocii. Interviurile filmate cu apropiați ai artiștilor și cu experți în domeniu adaugă o dimensiune vie acestei recuperări istorice, oferind o perspectivă nuanțată asupra contribuției lor la dezvoltarea artelor grafice în România.
Proiectul „Patrimoniu artistic feminin” aduce în prim plan creația Heddei Sterne, a Puiei Hortensia Masichievici Mișu și a Getei Caragiu, propunând o recuperare complexă prin cercetare, documentare și arhivare digitală. Pentru fiecare artistă sunt produse materiale documentare ample și materiale video, bazate pe ghiduri de interviu extensive și analize ale contextului cultural-educațional. Într-un moment când schimbarea generațiilor și fragilitatea memoriei instituționale devin presante, recuperarea acestor arhive private deschide noi perspective asupra contribuției feminine în arta românească, oferind surse istorice directe și acces la obiecte și artefacte de primă importanță.
https://www.postmodernism.ro/patrimoniu-artistic-feminin/
Arhivele de „Artiști Pedagogi” explorează moștenirea lui Alexandru Ciucurencu, Petre Abrudan și Vasile Celmare, surprinzând dubla lor ipostază – cea de creatori și de formatori, cadre didactice. Proiectul se dezvoltă pe mai multe paliere: cercetarea și inventarierea colecțiilor, arhivarea digitală a documentelor și fotografiilor, și contextualizarea prin producerea de documentare video și recenzii. Prin documentarea activității lor pedagogice și artistice, proiectul evidențează felul în care s-a transmis cunoașterea artistică în România și importanța instituțiilor de învățământ artistic în dezvoltarea artei românești.
„Centrul de resurse pentru artele decorative”, un proiect amplu derulat în parteneriat cu Asociația MAIA și Muzeul Național Cotroceni, restituie memoria vizuală a 22 de ediții ale Salonului Artelor Decorative și a altor evenimente semnificative dedicate acestor domenii și genuri artistice. Este o platformă multimedia integrată care concentrează informații cu caracter istoric, documentar, educativ și științific despre un domeniu artistic insuficient documentat după 1980. Centrul integrează materiale de la peste 420 de membri UAP – Arte decorative, grupați pe secțiunile: Sticlă, Ceramică, Arte Textile, Metal, Mixed Media, permițând abordări istoriografice complexe și aducând informații prețioase despre patrimoniul material și imaterial românesc din această zonă.
https://www.postmodernism.ro/centrul-de-resurse-pentru-artele-decorative/
Arhiva „Muzeul Rock din România” cartografiază fenomenul rock-folk-jazz autohton prin constituirea unei arhive comprehensive care include colecții publice și private. Proiectul documentează nu doar fenomenul muzical, ci și întregul context cultural: instrumente muzicale istorice, memorabilia, arhive ale unor spații culturale emblematice (Cenaclul Flacăra, Club A, Casa de Cultură Preoteasa), și documente inedite din arhivele CNSAS despre percepția oficială asupra acestor fenomene culturale. Arhiva include și o componentă de accesibilizare pentru nevăzători prin sistemul THATS, transformând astfel un patrimoniu recent într-o resursă culturală incluzivă. În absența unui spațiu fizic dedicat, arhiva digitală devine un punct nodal pentru înțelegerea acestui fenomen.
https://www.postmodernism.ro/arhiva-muzeul-rock-din-romania/
Articol din ediția CULTURA 644
2024 | Cultura nr. 644
ARTA | POLITICA | SOCIETATEA
la începutul epocii AI
- Dan Coman despre spectacolul „La câțiva oameni distanță…” - 27 decembrie 2024
- Colecția Pantazi. Noile voci ale literaturii - 17 decembrie 2024
- Povestea care unește istoria recentă a Germaniei cu istoria recentă a României - 16 decembrie 2024