Muzeul Abandonului este un muzeu participativ digital dedicat explorării și vindecării traumei colective a abandonului copiilor din România, în special din perioada comunistă și post-comunistă. Fondat în 2021, muzeul aduce în atenție cultura abandonului și experiențele dureroase, de neimaginat, ale copiilor instituționalizați, expunând mărturii materiale și imateriale pentru a contura o narațiune istorică, dar și socio-politică a acestei realități. Diversitatea proiectelor și a activităților muzeului este extrem de mare, combinând spațiul virtual cu activări în spațiul fizic.
Fără îndoială, diversitatea și originalitatea acestor inițiative este legată atât de numărul relativ mare de membri ai echipei pentru o inițiativă culturală independentă, relativ tânără, cât și de profilurile deosebite și diverse pe care aceștia le au. Celor trei cofondatoare ale inițiativei (Oana Drăgulinescu, Ioana Călinescu și Simina Bădică) li s-au adăugat alte șapte persoane creative și sufletiste, cinci experți în tehnologii digitale și alți colaboratori.
Oana Drăgulinescu și-a construit o carieră solidă în comunicare culturală, fundamentată pe o pregătire academică diversă, cu o licență în Muzicologie și studii de master în Comunicare și Relații Publice, precum și Studii Culturale Britanice. Are peste 20 de ani de experiență în jurnalism cultural și comunicare, este co-fondatoarea unor agenții dedicate exclusiv proiectelor sociale și culturale și coordonează comunicarea pentru Corul Madrigal și Cantus Mundi. Ioana Călinescu este absolventă a Facultății de Litere, secția Etnologie și Folclor, ulterior având o activitate amplă în PR și comunicare culturală. A ocupat sau ocupă funcții-cheie la Muzeul Național de Artă Contemporană și Centrul de Fotografie Documentară. Cu un interes documentar puternic pentru sistemele de protecție a copilului din regiunea Mării Negre, dar și în schimbările sociale din România și nu numai, Ioana a realizat reportaje de profunzime despre realitățile acestora și a publicat articole de analiză, cum ar fi cel despre reforma din Georgia, sprijinit de o bursă jurnalistică internațională, sau este parte a unor inițiative de documentare fotografică și jurnalistică a comunităților din Maramureș, influențate radical de procesul de emigrație. Simina Bădică este istoric și curator, doctor în istorie al Universității Central-Europene din Budapesta (CEU), unde a realizat o teză despre muzealizarea comunismului în România. În prezent, este curator la House of European History din Bruxelles. Experiența sa academică și profesională include cercetarea și predarea istoriei recente și curatoriatul expozițiilor despre comunism și traume colective, participarea la numeroase proiecte internaționale și lucrări publicate pe aceste teme.
Celelalte persoane implicate în echipă (Iris Șerban, Simona Tache, Iulia Țurcanu, Anca Niță, Ana Maria Ciobanu, Corina Doboș, Ștefania Drăghici-Oprina și Bogdan Firețeanu) sunt la fel de remarcabile, specialiști cu o diversitate de formări academice și experiențe profesionale, contribuind prin competențe unice în documentare, arhivare, cercetare socială și istorică, precum și comunicare culturală și digitală. Membrii echipei au studii în domenii precum etnologie, istorie, comunicare audio-vizuală, sociologie și psihologie, fiecare având o implicare profundă în proiecte culturale și sociale menite să valorifice patrimoniul și memoria colectivă. Această echipă multidisciplinară aduce împreună experiența de lucru în ONG-uri, instituții de artă și cultură, arhive, precum și din mediul de afaceri.
(din dosarul În umbra reflectoarelor: Oamenii din spatele proiectelor culturale independente, Cultura 642)
- Despre natura umană. O discuție cu principalele modele conversaționale - 19 decembrie 2024
- Ioana Cotulbea, de la pasiunea pentru plantele medicinale la cercetarea mitologiei - 10 decembrie 2024
- Poema română: Immersive Experience. Proiect pilot pentru o nouă componentă a Festivalului Enescu - 22 august 2024