În societățile democratice, raportarea la propriul trecut nu este un exercițiu opțional, ci o condiție esențială pentru menținerea unui cadru de gândire critic și pentru prevenirea derivei autoritare. În România ultimilor ani, asistăm însă la… Citește mai mult »Memoria vulnerabilă: reabilitarea discursivă a Mișcării Legionare în România contemporană*
Obiecțiile ridicate de președintele Nicușor Dan la Legea Vexler resuscită frământări mai vechi: de ce comunismul – un regim care, sub diversele denumiri ale extremei stângi, a făcut de aproximativ trei ori mai multe victime… Citește mai mult »„Este imoral și periculos să relativizezi fascismul în numele unui anticomunism idealizat”
Uneori, tensiunile politice și sociale din viața unei comunități devin atât de intense, încât limbajul public ajunge să reflecte nu doar radicalizarea ideilor, ci și degradarea relațiilor interumane. În astfel de momente, intelectualii publici joacă… Citește mai mult »Despre (unii) intelectuali, limbaj, violență simbolică și dialog (ne)democratic*
În articolul precedent am propus o privire critică asupra utopiei ca formă de reflecție socială și proiecție a dorinței colective. În acest text, ne îndreptăm atenția spre distopie — nu ca opus al utopiei, ci ca revers reflexiv al aceleiași nevoi… Citește mai mult »Fericirea programată și memoria ștearsă: distopia ca oglindă a prezentului
La opt ani de la dispariția sa, pe 10 iulie 2017, opera lui Augustin Buzura rămâne o prezență vie și relevantă în peisajul literar românesc. Scriitor, publicist și o voce morală importantă a societății românești… Citește mai mult »Augustin Buzura la opt ani de la dispariție: o posteritate vie într-o lume în schimbare
Interviu cu poeta catalană Clara Janés Într-o lume marcată de fragmentare și polarizare, poezia Clarei Janés (n. 1940) rămâne într-un registru al reflecției și al spiritualității, unde întrebările fundamentale sunt formulate cu luciditate și profunzime.… Citește mai mult »„Un poem, pentru mine, este asemănător cu o ecuație”
Ce au în comun cetățile ideale ale filosofilor și societățile opresive din filmele SF? Sunt reflecții contrastante ale aceleiași idei: utopia — un vis care, uneori, se transformă în avertisment. De la imaginarul teologic și… Citește mai mult »O privire critică asupra utopiei ca formă de reflecție socială
Există momente în viața unei societăți când realitatea te forțează să te oprești din zgomotul cotidian, să privești în jur și să te întrebi: în ce direcție mergem cu adevărat? România traversează acum un astfel… Citește mai mult »România 2025: între decizie, deficitul de încredere, extremism și responsabilitate colectivă[1]
Provocatoare și contraintuitivă, alăturarea dintre sculptură și desen este un test al versatilității atristice și al limbajelor vizuale deopotrivă. Fără a-și atenua reciproc forța vizuală și fără a se canibaliza, lucrările lui Roberto Apati comunică… Citește mai mult »Alter – o invitație la a-l privi pe celălalt. Expoziția de la galeria Simeza
În „Ignoranța”, Kundera ridică problematica apartenenței la trecut. Amintirile sunt cele care țin trecutul în viață, dar ele își găsesc mereu capacitatea de a distorsiona, ori mai degrabă incapacitatea de a conserva realitatea așa cum… Citește mai mult »Odiseea amintirilor la Homer și Kundera
În articolul „Premiile teatrale, eternul punct nevralgic”, semnat de Alexandra Ares, recent premiată de Academia Română pentru piesa Youthtopia, apărut în revista dumneavoastră (18 iunie 2025) se face o mențiune referitoare inclusiv la un spectacol… Citește mai mult »Drept la replică al Teatrului „Marin Sorescu” din Craiova
Despre dorința de a afișa o imagine spectaculoasă a propriei persoane, despre intenția de a-ți mistifica figura etalată în fața celorlalți, mai ales în fața celei care ți-a trădat încrederea, transformând disperarea în fericire glamour;… Citește mai mult »„Cioburi”. La fericita aniversare de 45 de ani
În cenușiul anilor optzeci ai secolului trecut, am deschis cartea Lidiei Vianu, Scenarii lirice moderne. T. S. Eliot și Paul Valéry (1983), teza de doctorat, republicată la editura online a Masteratului pentru Traducerea Textului Literar… Citește mai mult »Biblioteca Lidia Vianu
Ca majoritatea principalelor elemente constitutive ale câmpului literar și instituția premiului literar a devenit în ultimele două-trei decenii subiectul unor dezbateri și analize consistente care i-au chestionat – pe bună dreptate – relevanța. Nevoia de… Citește mai mult »Cât mai cântărește un premiu literar?
Interviu cu Andreea Sandu, curatoare Neo Art Connect (NAC) România este singura rețea națională și anuală de artă și știință din România, inițiată de Galateca și Asociația Culturală Neo Art România, curatoriată de Anca Boeriu… Citește mai mult »NAC – o rețea unică de artiști și oameni de știință
Gândesc, deci aleg: cultura în lumea duală Pe măsură ce algoritmii devin parteneri de dialog, iar educația se mută într-un spațiu dual — fizic și virtual — cultura capătă un nou rol: acela de a… Citește mai mult »Educație, libertate, cultură: Ghid de supraviețuire în lumea digitală
Evit, de regulă, să scriu despre un spectacol imediat după ce ies din sala de teatru, cu emoțiile nedecantate încă, teatrul are un timp al lui chiar și când acest timp e unul „hipercontemporan”, ca… Citește mai mult »„Pădurea asumaților” sau cum vidul existențial alimentează extremismul
Proiectul RELATOPIA, inițiat de Asociația VAR, extinde direcția propusă de proiectul Matched Society (care urmărea surprinderea instantaneelor simbolice ale primei întâlniri romantice) către o cartografiere afectivă a cuplului și a modului în care această cartografiere … Citește mai mult »O cartografiere afectivă (și artistică) a relațiilor din cuplu și familie
La 70 de ani de la moartea compozitorului care i-a dat numele, Festivalul Internațional George Enescu se pregătește să transforme România în cea mai mare scenă a muzicii universale. Ediția din 2025, programată între 24… Citește mai mult »De ce e specială ediția din 2025 a Festivalului Enescu?
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, Irina Loghin, Andra și Phoenix se numără printre interpreții/ formațiile din țară preferate de români. BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă… Citește mai mult »Sondaj: Formația/interpretul de muzică românească preferat
O economie și o societate pot face față unor creșteri de taxe dacă a) există un fundament economico-social logic și solid pentru asta; b) dacă din banii colectați se finanțează creșterea eficienței administrative sau a… Citește mai mult »Predictibil – Despre cultură și taxe
Când am urcat pe scenă în decembrie 2024 să primesc Premiul Academiei Române pentru un text de-al meu („Youthtopia”), am crezut că munca mea va începe să fie văzută. Dar nu a fost așa. Deși… Citește mai mult »Premiile teatrale, eternul punct nevralgic
Despre vot și mentalități în diaspora cu jurnalistul Elena Stancu, realizator al proiectului Teleleu Jurnalista Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț documentează din ianuarie 2019 comunitățile de români din diaspora. Până acum au călătorit în… Citește mai mult »„Mulți din diaspora trăiesc un etern provizorat”
Un român cu salariul minim pe economie trebuie să muncească 9 ore pentru a cumpăra două bilete la un film IMAX3d în weekend. Aparent, accesibilitatea nu este punctul forte al cinematografelor din România. Lipsa unor… Citește mai mult »Tendințe: cinematografele și viitorul lor