Augustin Buzura, omagiat la Academia Română

Academia Română prin Secția de Filologie și Literatură, în parteneriat cu Fundația Culturală Augustin Buzura, organizează miercuri, 10 iulie 2019, sesiunea omagială Augustin Buzura, la doi ani de la încetarea din viață a scriitorului. Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române începând cu ora 11.00. Vor rememora activitatea literară, publicistică și culturală a academicianului Augustin Buzura: acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, Președintele Secției de Filolofie și Literatură, acad. Nicolae Breban, Directorul Fundației Culturale Ideea Europeană și director revista ”Contemporanul” Angela Martin, traducător și eseist, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Jean Askenazy. Anamaria Maior-Buzura, Președintele Fundației Culturale ”Augustin Buzura” va adăuga o notă personală discursurilor academice.

În partea a doua a evenimentului, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii, conf. dr. Ileana Marin, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Ana-Maria Vulpescu, editor, vor vernisa expoziția „Augustin Buzura: Conștiința Scrisului”, organizată în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române. Expoziția adună fotografii, manuscrise, documente inedite, ca martori ai unui proces de căutare și sondare a autenticității, de exprimare a adevărului fără a face compromisuri, chiar cu prețul confruntării cu practicile cenzurii. Eroic prin forța morală pe care a manifestat-o în raport cu imposibilitatea de a transgresa limitele unei societăți închise, scriitorul Augustin Buzura a lăsat mărturie mii de pagini conținând versiuni, rescrieri, restructurări ale operelor sale. Pentru prima oară, portretul scriitorului se conturează prin laboratorul intim al scriiturii.

Augustin Buzura (1938-2017), absolvent al Facultății de Medicină, pasionat de filosofie, artă și literatură, s-a remarcat prin curajul de a aborda teme dificile în contextul social și politic de dinainte 1989. Redactor-șef al revistei literare Tribuna din Cluj, fondatorul și președintele Fundației Culturale Române (1990-2003), ulterior transformată în Institutul Cultural Român, al cărui președinte a fost până în 2005, Augustin Buzura a excelat atât în literatura pe care a lăsat-o, cât și în activitatea de manager cultural în instituțiile pe care le-a creat, punând în practică strategii culturale de promovare a valorilor românești peste hotare.

De-a lungul celor 55 de ani de misiune literară și civică, scriitorul Augustin Buzura a publicat șapte romane: Absenții (1970), Fețele tăcerii (1974), Orgolii (1977), Vocile nopții (1980), Drumul cenușii (1988), Recviem pentru nebuni și bestii (1999) și Raport asupra singurătății (2009), care au fost traduse în franceză, engleză, rusă, germană, spaniolă, portugheză, poloneză, chineză, suedeză, maghiară, slovenă și japoneză. Temele sociale, abordate cu responsabilitatea celui care s-a înfruntat zi de zi cu un sistem ostil și absurd, sunt combinate cu sondarea psihologică a personajelor cu care cei mai mulți dintre cititorii săi s-au identificat, după cum dovedește corespondența cu aceștia și numărul uriaș al tirajelor și reeditărilor epuizate.

Sute de articole, interviuri, anchete, reportaje, portrete dau seama de întinderea și diversitatea intereselor intelectuale și sociale ale omului Buzura.

Augustin Buzura a primit de 4 ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1970, 1974, 1980, 1984), Premiul „Ion Creangă al Academiei Române” (1977), Premiul Opera Omnia al revistei „Convorbiri Literare”.

A fost președinte al Filialei Române a Asociației de Cultură și Știință Europeană cu sediul la Roma, membru fondator al Fundației Culturale Europene „Gulliver” din Amsterdam, membru în comitetul director al Centrului Euro-Atlantic. Doctor Honoris Causa al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (1997), al Universității de Nord din Baia Mare (2010), al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (2014). Membru de onoare al Academiei Româno-Americane (2000), membru al Academiei Braziliene de Litere (2001), membru al Academiei Latinității (2001), membru corespondent al Sudosteuropa Gesellchaft, Germania (2001).

A fost decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (2000), cu Ordinul Brazilian „Rio Branco” în grad de Comandor, cu Ordinul Mexican „Vulturul Aztec” și cu multe alte premii și medalii naționale și internaționale.

În data de 3 iulie 1990 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind membru titular la 12 martie 1992.