Din multitudinea de călători care au ajuns prin părţile noastre unii dintre ei au şi scris despre aceste locuri. Au scris despre bogăţia pământului, despre moravurile oamenilor; au susţinut teza romanităţii românilor şi au vorbit şi despre întemeierea statelor medievale. Unii au descris clima, au descris unele evenimente importante din istoria românilor, pe domni, modul de succesiune la tron şi multe alte lucruri. Un astfel de călător ar fi Domenico Sestini (1750-1832), arheolog şi numismat italian, dar şi călător în Orientul Apropiat şi Extrem, care în drumul său spre aceste meleaguri a trecut şi prin Moldova şi Ţara Românească. Însemnările pe care le-a făcut despre pământul românesc se găsesc în cartea Viaggio in Valachia e Moldova con osservazioni storiche, naturali e politiche. În cartea apărută în anul 1853, după moartea autorului, se vorbeşte despre climă, pământul românesc, bogăţia sa, originea numelui de vlah şi român, romanitatea românilor, despre primii principi şi întemeietorii de ţară. Abordând problema numelui celor două principate, Sestini spune că această chestiune i-a preocupat pe toţi cei care s-au interesat de cele două ţări. Un alt străin care a scris despre originea numelui neamului românesc şi despre asemănarea atât de izbitoare dintre limba română şi cea italiană a fost Anton Maria del Chiaro, secretarul lui
C. Brâncoveanu care, în cartea sa, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, a vorbit şi despre cum îşi spun românii, dar şi despre această similaritate izbitoare între cele două limbi, oferind şi unele exemple. Detalii la http://societatesicultura.ro/2013/08/originea-tarilor-romane-in-scrierile-a-doi-straini-ii/.