Vlad Eftenie. Fotografie dincolo de fotografie

Nu sunt fotograf, spune Vlad Eftenie, lector la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“. Şi toate fotografiile sale îl contrazic. Îl contrazice şi premiul obţinut de curând la unul dintre cele mai prestigioase concursuri fotografice din lume, Sony World Photography. Au concurat peste 140 000 de fotografii, din 166 de ţări, iar juriul a decis că cea mai bună fotografie a categoriei Low light este cea făcută în România, de Vlad Eftenie. Împătimiţii de fotografie cunosc bine acest nume. E autorul unui doctorat şi al unei cărţi de referinţă în domeniu, „Fotografia, instrument de studiu şi cunoaştere în arhitectură“, precum şi a numeroase articole, workshopuri şi expoziţii având ca temă oraşul, strada, oamenii.

O staţie de tramvai din Bucureşti, o femeie sub o umbrelă, maşini, faruri, un parapet, iarna  anului acesta. Cotidian recent, dintr-un oraş pe care-l ştim cu toţii, dar nu-l privim cu toţii. Cuvintele pot descrie ce se vede în fotografie, dar nu ce transmite fotografia. Personajul acela care stătea nemişcat în staţie, fulgii haotici, maşinile d-abia se mişcau şi mi-am spus: e o stare. Starea aceasta merită să rămână într-o poză. Şi am făcut poza, povesteşte acum Vlad Eftenie.

Dar poate că totuşi are dreptate şi nu e fotograf. Priveşti câteva imagini şi începi să înţelegi. E fotografie dincolo de fotografie, e mult mai mult decât instantaneu. E poveste, e emoţie, e ceva ce nu încape în cuvinte. O putere secretă a imaginii pe care nu toţi cei care au o cameră în mână i-o pot smulge timpului. Un fel subiectiv, plin de nuanţe, de a privi şi înţelege oraşul şi lumea. Pentru că oraşul şi banalul lui cotidian, ridicat prin privire la rang de senzaţie şi senzaţional discret, sunt tema predilectă al fotografiilor lui Vlad Eftenie. Le puteţi vedea pe contul lui de Facebook, precum şi la adresa http://www.veftenie.daportfolio.com, site-ul autorului. Priviţi-le pe îndelete, sunt o bucurie rară!
CĂtĂlin D. Constantin