Augustin Buzura a avut nevoie de un milion de litere pentru a descrie clasa muncitorească din perioada comunistă. 1980, anul în care romanul Vocile nopții vede tiparul la editura Cartea Românească, este momentul în care… Citește mai mult »Augustin Buzura – „Vocile nopții”: Un roman-document despre rezistența morală sub comunism
Un chip umple cadrul. Păr roșcat, tuns scurt, o vizieră albastră trasă peste ochi, cer senin în spate. Capul e lăsat ușor pe spate, bărbia ridicată — poza clasică a portretului eroic, privit de jos… Citește mai mult »Andrei Gavrilița: lumina care nu s-a reflectat de pe nimic
Lipsa de respectabilitate a partidului AUR are rădăcini multiple. Pentru cei care „au uitat” și se gândesc că este în regulă să avem acest partid la guvernare, cred că se impune o scurtă trecere în… Citește mai mult »NE-frecventabilul AUR
Interviu cu Felix Marcu, director al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, despre noul sediu al MNIT De peste treizeci de ani, muzeele românești s-au reorganizat, restaurat, reamenajat. Niciunul nu a fost construit de la… Citește mai mult »„Un muzeu pentru următorii o sută de ani”
Satul de lângă Slobozia, pe celălalt mal al Ialomiței, este locul unde – destul de clar – Duiliu Zamfirescu plasează acțiunea din primele romane ale ciclului Comăneștenilor. Dacă asupra localității ca atare există unele semne… Citește mai mult »Ciulnița – înainte și după „Tănase Scatiu”
TEMA GENERALĂ: expoziție de artă contemporană românească, la intersecția dintre aniversare și actualitate.TEMA SPECIFICĂ: „Arta băimăreană 130 (1896–2026). Continuitatea unui spirit. Artiști contemporani”.CARACTERISTICI: pictură, sculptură, grafică, tehnici mixte; curator Strébeli Róbert.DATA ȘI LOCUL: 1–30 septembrie… Citește mai mult »Arta băimăreană 130 — raport de la o aniversare care refuză să stea la muzeu
Fragment din romanul Începutul e la urmă, în curs de apariție la Editura pentru Artă și Literatură Înainte să împlinesc zece ani, ne-am mutat într-o clădire dărăpănată din cartierul Iosefin, lângă podul Ștefan cel Mare,… Citește mai mult »Vieți în palimpsest
Interviu cu Hortensia Mi Kafchin, artistă trans română, cu lucrări în colecțiile Centre Pompidou din Paris, Leslie-Lohman Museum of Art din New York și Ludwig Museum din Köln. „Pictura este un protest împotriva heteronormalității la… Citește mai mult »„Am ocolit secția de pictură pentru că acolo era și este foarte multă aroganță nejustificată”
Sunt trei sate Siliștea în Teleorman. Dintre ele (dar și printre alte sute de sate destul de asemănătoare), doar Siliștea Gumești se bucură de faimă națională. Poate că și în celelalte vor fi existat Moromeți… Citește mai mult »Imagini: Siliștea Gumești, înainte și după Marin Preda
Religia este și astăzi un subiect sensibil. Nu pentru că ar trebui să evităm să vorbim despre ea, ci pentru că fiecare persoană vine la discuție cu propriile convingeri, cu propria educație și cu propriile… Citește mai mult »Putem să credem diferit fără să ne privim diferit?
Reportaj – seria documentară „Locuri de poveste – Geografia romanelor românești” În cimitirul din Focșani, sub căldura care ne însoțise încă de la București, ne-am oprit lângă crucea simplă a lui Duiliu Zamfirescu. La mică… Citește mai mult »„Locuri de poveste – Geografia romanelor românești”: drumul de la Odobești la Medeleni, prin trei romane
Mangalia este aici din vremuri imemoriale. Callatis a fost colonie grecească încă din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. După 1.200 de ani de evoluție continuă, odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII-IX, localitatea… Citește mai mult »Imagini: Mangalia, înainte și după Cella Serghi
Datele indică o societate puternic divizată în ceea ce privește capacitatea sistemului de educație de a pregăti corespunzător, dar foarte hotărâtă atunci când vine vorba despre introducerea unor reguli mai ferme în școli. Susținerea ridicată… Citește mai mult »Remus Ștefureac: Sondaj INSCOP pe tema educației (2026)
Cândva, demult-demult, Brăila a fost un oraș cosmopolit. În urbea de pe Dunăre trăiau laolaltă greci, turci, ruși, bulgari, everi, armeni, sași. Brăila a fost oraș turcesc trei sute de ani, ceea ce a influențat… Citește mai mult »Imagini: Brăila, înainte și după Panait Istrati
Niș este cel de-al treilea oraș ca mărime al Serbiei (după Belgrad și Novi Sad). La finele secolului III d. Hr., aci s-a născut Constantin cel Mare, primul imperator roman creștin și fondator al metropolei… Citește mai mult »Mega-festivalul Nišville Jazz din Serbia
TEMA GENERALĂ: artă contemporană și tehnologie interactivă, inserate într-un muzeu tehnic de patrimoniu.TEMA SPECIFICĂ: InventART, în ultima zi a programului de vară organizat de Asociația Culturală Neo Art România.CARACTERISTICI: instalații multimedia, traseu multimedia și augmentat,… Citește mai mult »InventART. Raport de teren dintr-un muzeu în care AI-ul nu e zeitate
În România, copilăria a fost câștigată de ecrane: jocuri, filme, socializare, internet. Copiii au pierdut peste două ore pe zi din joaca în aer liber. Rezultatele sondajului realizat la inițiativa deFilm și „Atlasul Universului” Un… Citește mai mult »Cercetare: De ce copiii nu se mai joacă afară
Elemente de patrimoniu imaterial din romanul lui Camil Petrescu În „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Camil Petrescu folosește detaliile culinare nu doar ca element de ambianță, ci și ca instrument de satiră… Citește mai mult »„Ultima noapte de dragoste…” – ce mânca și ce bea „lumea bună” în perioada antebelică
De ce trecutul revine Când am decis să scriu cartea Începutul e la urmă, aflată în curs de apariţie la Editura pentru artă și literatură, eram convinsă că încerc să reconstruiesc din fragmente de memorie… Citește mai mult »Literatura ca act de recuperare a memoriei
„Povestitorul trebuie să se topească în poveste” Interviu cu Florin Șerban, regizorul filmului „Nu e locul tău aici” Florin Șerban a revenit în cinema după o pauză de opt ani cu „Nu e locul tău… Citește mai mult »Florin Șerban: „Nu cred că am un stil și mă mândresc cu asta”
Votul deschis organizat de Agenția de carte, „(S)Top cele mai bune cărți ale anului 2025” a desemnat volumul „Inima hiperkinetică” de Cristina Bogdan ca fiind cartea de poezie a anului trecut. Preselecția s-a făcut prin… Citește mai mult »Poeme din „Inima hiperkinetică” de Cristina Bogdan
MARe (Muzeul Național de Artă Recentă) a găzduit expoziția – Bernard Frize cu prilejul căreia un student la Facultatea de Filosofie, un critic de artă, un cățel sau o particulă de praf au norocul de a admira,… Citește mai mult »Bernard Frize. Fluxul materie-concept – într-o expoziție MARe
Singurii conducători ruși care și-au recunoscut greșeli au fost, în ordine: Ivan al IV-lea, cel groaznic, atunci când, la sfârșitul vieții, a spus că rău a făcut că nu i-a belit pe toți boierii, Petru… Citește mai mult »De ce rușii schimbă permanent realitatea oficială pe care o descrie propaganda
Placa e mereu aceeași, pusă obsesiv de idioții utili ai Kremlinului, auzim mereu aceleași lucruri false și aberante, precum: Franța e plină de musulmani, America e plină de drogați, Europa este decadentă și muribundă, familia… Citește mai mult »Mitul Rusiei sau raiul lui Putin, demontat cu cifre și statistici