Sari la conținut
Prima pagină » Articole recente » Harta proiectelor care schimbă comunități: Sud-Muntenia

Harta proiectelor care schimbă comunități: Sud-Muntenia

Luând în calcul doar oferta și infrastructura culturale, avem o stratificare netă a accesului la cultură. Bucureștiul, de unul singur, are o capacitate culturală semnificativ peste media europeană. Câteva orașe mari, vechi centre universitare, sunt undeva pe media europeană: puțin deasupra sau puțin dedesubt. Restul țării – mici orașe și ruralul – sunt la coada clasamentelor europene. Nicio surpriză: la fel stau lucrurile și în ceea ce privește dezvoltarea/capacitatea economică a acestor zone. Harta proiectelor culturale cu mare impact comunitar este, în linii mari, o replică a hărții care marchează dezvoltarea economică.

Distribuția ONG-urilor culturale

Tehnic, Bucureștiul este o enclavă în regiunea Sud-Muntenia, care îl înconjoară pe toate laturile. La nivel cultural, însă, Bucureștiul a atras cele mai multe dintre resurse. Însă hinterlandul său punctează foarte slab la mai toate capitolele de dezvoltare.

Sud-Muntenia este printre cele mai slab dezvoltate regiuni europene: cultural, economic și după indicele de dezvoltare umană. A doua regiune de dezvoltare din România, după numărul de locuitori, Sud-Muntenia, are una dintre cele mai slabe oferte culturale. În clasamentul vitalității culturale a orașelor din România, un singur oraș – Pitești – se apropie de top 10 orașe din România. Cel mai mare oraș al regiunii, Ploieștiul, a avut un regres în perioada 2010-2016 (cuprinsă în monitorizarea vitalității culturale, raport publicat de Culturadata).

Un alt raport INCFC, cu informații actualizate la nivelul lui 2021, arată că Sud-Muntenia are cea mai mică incidență a ONG-urilor culturale. Județul Călărași era singurul din țară unde la data raportului nu figura niciun ONG cultural. Cele mai multe entități erau în Prahova: 23 – dar echivalent cu o treime din numărul celor active în Buzău, județ vecin, mult mai slab populat. Mențiunea ce trebuie făcută este că unul din două ONG-uri românești desfășoară activități și în alte localități sau alte județe decât cele unde își are sediul și că proiectele digitale oferă acces la scară națională, în condițiile în care conectivitatea, inclusiv în mediul rural, tinde spre 90%.

Sud-Muntenia. Curtea din spate a Bucureștiului

Unul dintre cele mai complexe proiecte este Moara de hârtie – satul meșteșugurilor din Comana, Giurgiu. Început în 2011 ca un mic atelier-muzeu sătesc, proiectul a căpătat o amploare tot mai mare, reușind să se finanțeze dintr-o multitudine de surse: fonduri culturale publice și private, fonduri europene, sponsorizări și donații. În prezent, Moara de hârtie susține programe culturale, educative și sociale. Organizația beneficiază nu doar de participarea localnicilor, ci și a celor din satele vecine, dar și din București (Comana fiind situată la 37 de km de Capitală). Produsele artistice și meșteșugărești (printuri artizanale, cărți manuale, țesături, olărit ș.a.) participă la expoziții naționale și internaționale.

Premiată la Gala Societății Civile pentru impact comunitar, Asociația Room 2046 este un exemplu de ONG care își desfășoară activitatea în mai multe localități, încercând constituirea de nuclee comunitare. Asociația are sediul în Câmpina, Prahova, dar vizează multe alte localități de același calibru: Râmnicu Sărat, Slatina, Gura Humorului, Râmnicu Vâlcea, Galați, Târgoviște. Pentru edițiile viitoare sunt vizate și alte localități. F-Sides, principalul proiect al asociației, vizează constituirea de cinecluburi feministe pentru adolescenți, cu programe de educație filmică și de gen. Proiectul a plecat din constatarea că sub 20% din filmele turnate în România și din cele care rulează în cinematografe sunt regizate de femei.

Un alt proiect cu rezultate notabile este Ideo Ideis al Asociației T.E.T. Alexandria. Festivalul Național de Teatru Tânăr Ideo Ideis a ajuns la ediția a XV-a. Este un eveniment anual dedicat educației alternative prin teatru și „arte alăturate”. Sediul rămâne în Alexandria, oraș care n-a avut niciodată teatru, dar scena „capsulelor” Ideo Ideis itinerează și alte orașe, din Roșiorii de Vede la Craiova și Bistrița și înapoi prin Roman și Tulcea.

Nicu Ilie
Ultimele postari ale lui Nicu Ilie (vezi toate)

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.