Harta proiectelor care schimbă comunități: Oltenia

În termeni de tradiție comunitară, singura regiune de dezvoltare care corespunde unei provincii istorice este Sud-Oltenia. În plus, șabloanele de percepție îi consideră pe olteni ca având cel mai ascuțit spirit identitar dintre toate vechile comunități românești. Principalul oraș al regiunii este Craiova, cu o creștere majoră a ofertei culturale în ultimele decenii. Dar există și un asterisc: deși oferta se diversifică și capătă complexitate, indicele de participare stagnează. Pe de altă parte, Râmnicu Vâlcea egalează Iașiul în clasamentul vitalității culturale, iar Târgu Jiu a urcat de pe poziția 32 pe locul 5 în clasamentul participării la activități culturale.
Activitatea ONG-urilor din Oltenia nu este una foarte dinamică. Cele mai multe ONG-uri culturale sunt în județul Olt, cele mai puține în Vâlcea, unde aproape tot efortul se datorează autorităților locale. De asemenea, proiectele nu sunt caracterizate de inovație. Totuși, valoarea patrimoniului local, material și imaterial, și energia depusă în implementarea proiectelor au făcut ca mai multe dintre ele să se transforme în ferment comunitar, iar unele să capete vizibilitate națională.

Oltenia: între dezvoltare comunitară și dezvoltare turistică

Comuna Cetate, din Dolj, situată pe Dunăre, între Drobeta și Calafat, are un reviriment spectaculos. Două proiecte independente distincte i-au adus, în ultimii 20 de ani, o vizibilitate națională și internațională. Primul a aparținut Fundației pentru Poezie, înființată și condusă de Mircea Dinescu. Fundația a cumpărat vechile clădiri ale unui port de cereale, abandonat din anii 1950, și le-a transformat în centru cultural cu propriile spații de cazare și un centru gastronomic. De asemenea, Port Cetate găzduiește realizarea de emisiuni culturale și gastronomice. Pe aceeași stradă, dar mai departe de Dunăre, un vechi conac, restaurat de Fundația Joana Grevers, este sediul inițiativei Cetate Arts Danube – programe de rezidență artistică. Picturile și sculpturile realizate de artiștii în rezidență sunt expuse de 418 Gallery, cu sediul în Cetate și spații expoziționale în München.

Horezu, mic oraș din Vâlcea, este listat UNESCO pentru Mănăstirea Hurezi și pentru ceramica tradițională. Comunitatea locală a încercat, în repetate rânduri, forme de asociere care să o ajute să-și valorifice patrimoniul. O dezvoltare doar a vectorului cultural s-a dovedit nesustenabilă. În cele din urmă, a fost constituit un grup de acțiune locală, GAL Microregiunea Horezu, cu multiple direcții de acțiune. Conservarea patrimoniului și promovarea locală rămân printre obiecte, dar viziunea a devenit mult mai integrată. Grupul include 10 primării, 14 ONG-uri și un număr de societăți comerciale. Principala axă de acțiune este promovarea și atragerea de fonduri pentru dezvoltare locală din programele AFIR și PNDR, pentru care organizează propriile apeluri de selecție. GAL-uri similare s-au constituit în multe alte zone – peste o sută la nivel național – și reprezintă un mare potențial de dezvoltare comunitară. Ele trec peste liniile artificiale de demarcație a UAT-urilor (unități administrativ-teritoriale) și peste separația guvernamental/non-guvernamental, patrimonial/non-patrimonial, reconstituind relații funcționale. Cel puțin în teorie.

Notă:

Datele au fost prelucrate de revista Cultura.

Ref.:

Culturadata.ro, Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018, coordonatori conf. univ. dr. Carmen Croitoru, dr. Anda Becuț Marinescu, drd. Iulian Oană, autori drd. Iulian Oană, drd. George Matu, Veronica Hampu, George Dinu, Editura Universitară, Editura Universul Academic, București, 2019, disponibil și online pe Culturadata Interactiv
Datele se raportează la nivelul anului 2016

Culturadata.ro, Inventarierea organizațiilor neguvernamentale culturale din România, disponibil pe Culturadata Interactiv