Regiunea de Dezvoltare Sud-Est este probabil cea mai compozită din România, atât din punct de vedere istoric, cât și din perspectiva tradițiilor comunitare. Reunind zone de graniță, prea puțin conectate între ele înainte de Mica Unire, dar și foste raiale și colonii relativ recente (în Bărăgan, dar și în Dobrogea, unde cu o sută de ani în urmă nu existau decât sate), părțile care compun regiunea Sud-Est rămân destul de slab conectate economic, cultural și chiar comunicațional.
Sub media națională
Niciunul dintre municipiile regiunii nu are scoruri bune în indicele vitalității culturale. Cel mai bine poziționate sunt Focșani și Galați, însă ambele sunt sub media națională. Constanța, cel mai mare oraș al regiunii (și orașul din țară care teoretic ar avea cel mai mult de câștigat din activarea culturală ca parte a ofertei turistice), a înregistrat cel mai mare regres cultural de după 2010. (vezi Indexul vitalității culturale pe Culturadata Interactiv)
Precaritatea ofertei, infrastructurii și personalului specializat în proiecte culturale și sărăcia bugetelor publice dedicate nu este compensată nici printr-o activitate vibrantă a ONG-urilor. În inventarul Culturadata, Galațiul are un singur ONG cultural activ. Buzăul pare cel mai dinamic, cu 60 de organizații. Însă, treptat, regiunea pare să iasă din inerție. (vezi graficul Indexul vitalității culturale pe Culturadata Interactiv)
Comunități din Sud-Est
Dobrogea
Tulcea conștientizează potențialul intersecției dintre cultură și patrimoniu natural și a pus pe hartă un proiect de amploare, cum este Călăuzele apelor, premiat în 2023 de European Heritage Europa Nostra. Organizatorul proiectului este Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23. Înființată în 2010, asociația a încercat numeroase proiecte de activare, inclusiv în București. După mai bine de un deceniu, a găsit în sfârșit o cadență în care să fie urmată de un public relevant și entuziast. Ca alte proiecte de succes, Călăuzele apelor este unul practic și participativ. În centrul proiectului este lotca, barca tradițională a pescarilor din Deltă. Programele dezvoltate cuprind un atelier practic de construcție a bărcilor tradiționale, dar și resurse educaționale deschise: o platformă digitală și evenimente dedicate pentru rețeaua de copii Pathfinders of the Waters.
Galați
Fundația Comunitară din Galați nu are un proiect-vedetă, dar reușește să atragă mii de participanți în programe educative, de protejare a mediului și de consolidare comunitară, reușind un impact semnificativ. O construcție similară, centrată pe educație, este și cea din Toflea, tot în județul Galați. Având ca prim obiectiv stoparea abandonului școlar în comunitatea roma, Fundația Toflea acordă burse școlare, inclusiv universitare, meditații și mentorat, dar și sprijin pentru familii. Fundația are aproape 20 de ani de existență și a acordat sute de burse, iar absolvenții din primele generații se întorc ca voluntari în susținerea proiectului.
Vrancea
Mai multe organizații din țară încearcă să suplinească lipsa accesului la resurse culturale, îndeosebi în zona rurală, prin colectarea și distribuirea de cărți. Proiectul Carte-n sate al Asociației „Eu, tu și ei” din Focșani este o caravană de lectură care a plecat la drum în 2018, cu misiunea de a combate analfabetismul funcțional. De atunci, Carte-n sate a făcut zeci de vizite în Munții Vrancei și, poate și mai important, a reușit să formeze echipe ample de voluntari, conectând astfel tinerii din localități aflate la mare distanță.
Un alt proiect relevant din Vrancea este Boovie al Asociației Grow Up. Ca în mai toate cazurile, proiectul are și un nume propriu: profesor Carmen Ion. Un exercițiu de predare alternativă a literaturii, prin realizarea de booktrailere la clasă, a devenit, după zece ani, un amplu festival național. Susținut de cineaști, teleaști, scriitori și influenceri cu mare notorietate, Boovie a strâns la cea mai recentă ediție 4.500 de elevi și profesori participanți, din țară și din Republica Moldova. Proiectul are 12.000 de abonați pe YouTube.
Articol din Cultura 634
Inițiative independente
în cultură
inventar de spații mentale, sociale, economice
Deschide PDF | Deschide ePaper
vezi și: Harta proiectelor care schimbă comunități: Regiunea Sud-Muntenia
- Lumea văzută din interiorul escrocheriei perfecte - 7 iunie 2025
- De ce crește extremismul în diaspora românească? (Nu totul e despre bani) - 1 iunie 2025
- Legitimăm sau nu legitimăm huliganismul? - 16 mai 2025
Pingback: Harta proiectelor care schimbă comunități: Oltenia