În Franța post-revoluționară și în curs de laicizare, atenția guvernării față de domeniul „cultelor” s-au mutat către „cultură” ca alternativă seculară la monopolul Bisericii Catolice asupra societății. Trecerea de la Culte la Cultură avea sensul… Citește mai mult »Problema „bunelor relații între stat și culte”
Finalizarea alegerilor locale din 27 septembrie permite analiștilor realizarea unei puzderii de evaluări, de toate felurile, cifrele fiind din abundență, iar schimbările permițând concluzii din cele mai diverse. Ceea ce voi încerca, mai jos, este… Citește mai mult »Lecțiile alegerilor locale
Spuneam în editorialul de luna trecută că alegerile locale au dat întotdeauna tonul politicii românești. Vorbind despre cele aproape trei decenii în care s-au organizat alegeri locale după schimbarea de regim din 1989, am remarcat… Citește mai mult »Efectele rezultatului alegerilor locale din 2020 asupra dinamicii politice românești
Folosirea greșită a unor termeni se face, de regulă, din ignoranță. Dar și ignoranța este de mai multe feluri. De exemplu, avem (aveam) în România un partid politic numit „Partidul Umanist”. Sună foarte frumos, dar… Citește mai mult »Unii termeni istorici și sensurile lor greșite
Alegerile locale au dat întotdeauna tonul politicii românești. Organizate mereu cu câteva luni înaintea alegerilor parlamentare, alegerile locale au transmis semnalele esențiale cu privire la așteptările românilor și evaluarea generală a performanței partidelor politice. Chiar… Citește mai mult »Alegerile locale. Trei decenii de istorie și reglare a dinamicii politice românești
„Autoritatea vine de sus, încrederea vine de jos”, a spus Sieyès. Problema democrațiilor de astăzi este că nu există nici una, nici cealaltă. Este lecția principală din criză, care confirmă un diagnostic de lungă durată.… Citește mai mult »În căutarea responsabililor pentru criza COVID 19
Este Islamul compatibil cu democrația? Sau cu republicanismul și liberalismul? În lumina celor mai recente sacralizări din Turcia, catedrala Hagia Sophia și biserica Chora – evenimente care par pași spre o islamizare accelerată –, am… Citește mai mult »Islamul din interiorul Islamului
Istoria conflictelor umane a fost marcată, pentru multe secole, de principiul dureros al dreptului de viață și moarte al învingătorului atotputernic asupra celui învins. „Cei puternici fac ceea ce vor, iar cei slabi îndură ceea… Citește mai mult »Alegerile morale în securitatea națională
Acum, când unii cred că limba latină este tocmai bună de aruncat în „lada de gunoi a istoriei”, reflecțiile de mai jos nu pot să fie lipsite de interes. Cunoașterea limbilor clasice este extrem de… Citește mai mult »Tot latina, bat-o vina!
Suntem din ce în ce mai dezbinați. Ne luptăm între noi mai mult decât colaborăm. Ne reproșăm lucruri în mod constant – și poate că, uneori, în mod justificat –, dar uităm să apreciem sau… Citește mai mult »Ce ne unește? Ce ne desparte? Ce avem de corectat?
Mai nou, istoria pare asemenea unui parchet formal, capabil oricând să pună sub acuzare personajele care au produs-o. Într-o mișcare de forță, timpul istoriei revine revanșard, bruscând critic prezentul și transformând epoci de mult apuse,… Citește mai mult »Statui aliniate la parchetul istoriei
Viața bate filmul, o dată în plus. Criza sanitară nu s-a terminat (dimpotrivă, pare să se acutizeze); criza economică, în schimb, nici nu a început încă. Peste tot în lume, guvernele au luat măsuri –… Citește mai mult »Criza nu a început încă
Nu este nevoie de un efort intelectual considerabil pentru a realiza că dezechilibrele sociale, economice sau politice se accentuează, în principal, pe fondul unor conflicte publice permanente, pe teme dintre cele mai diverse și care,… Citește mai mult »Sursele urii și criteriile după care alegem să ne autoizolăm. Dicționar politic: ura, „bula” și cultura
Anul 2020 va rămâne în memoria colectivă drept anul pandemiei. Însă, ca orice situație de criză care se respectă, tulburările sociale, anxietățile și incertitudinile provocate de COVID-19 au cultivat un teren fertil pentru manifestarea altor… Citește mai mult »Noul vechi război cultural în contextul conflictelor rasiale
Încep analiza cu două cifre importante, reieșite din date de sondaj recente (realizate de echipa CPD-SNSPA, în România, în ultimele luni): aproape 40% dintre români cred în diverse tipuri de conspirații, iar două treimi dintre… Citește mai mult »Coronavirusul, conspirațiile și propaganda anti-occidentală
Este un truism (sau, cel puțin, așa ne învață manualele de politologie) că o democrație autentică nu poate funcționa în absența unei prese libere. Libertatea de expresie și adesea, în mod explicit, lipsa oricărei constrângeri… Citește mai mult »Presă liberă? Presă independentă?
Omenirea. Ce miracol! Creativitatea, perseverența și capacitatea extraordinară a omului de a se adapta la orice condiții de viață au făcut ca homo sapiens să devină specia dominantă pe Terra. De cele mai multe ori,… Citește mai mult »Securitatea, povestea sobră a speciei umane
Multe erori de limbă sunt legate de lucruri simple, care ar fi trebuit să fie cunoscute din școala primară și din gimnaziu. De exemplu, mulți cred că este foarte simplu să operăm cu cifrele și… Citește mai mult »Limba și aritmetica
Resacralizarea recentă a Sfintei Sophia, catedrala matrice a creștinismului răsăritean și scaunul istoric al Patriarhiei Ecumenice, devenită moschee în anul 1453 și desacralizată în anul 1935 prin transformarea în muzeu, a scandalizat comunitatea internațională. Reteologizarea… Citește mai mult »Resacralizarea Hagia Sophia
În ultimii ani, încrederea opiniei publice din România în mass-media a urmat o curbă descendentă continuă. Fenomenul nu este singular. Se întâmplă în estul Europei, se întâmplă în vestul continentului, se întâmplă pe ambele maluri… Citește mai mult »Presa de calitate, știrile false și nevoia de repere
Nu există politică fără idealuri. În același timp, nu există politică fără interese. Din capacitatea elitei unei țări de a defini corect idealurile și a armoniza interesele poate rezulta progresul. În lipsa acestui proces complicat… Citește mai mult »Idealuri, interese, (dez)echilibre politice și fuga elitelor
Criza provocată de pandemie a scos la iveală și accentuat vulnerabilitățile economiilor emergente. Termenul de economii emergente nu trebuie folosit alternativ cu acela de țări emergente, care este un barbarism. Sunt țări care există… Citește mai mult »Prima linie de apărare a economiilor emergente
Noțiunea de „europeni” din titlu se referă la statele europene, mai ales la cele cu „greutate” geopolitică, luate atât individual, cât și ca parte a UE sau NATO. Încă de dinaintea pandemiei, se prefigurau zorii… Citește mai mult »Covid-19 și apărarea europenilor. Între abandon și regăsire
Jurnalismul ca ocupație a apărut la mijlocul secolului al XIX-lea, ca urmare a dezvoltării presei scrise. Multe decenii, pregătirea ziariștilor s-a efectuat în redacții, pe un model de ucenicie la locul de muncă, și fără… Citește mai mult »Mass-media în vreme de ciumă