Bucureștiul se pregătește să trăiască o experiență muzicală fără precedent. Festivalul Internațional George Enescu, una dintre cele mai prestigioase manifestări de muzică clasică din lume, își deschide porțile către un public nou și către un spațiu neconvențional: Club Control, templul muzicii alternative din capitală. Sub genericul „Enescu în Control”, o serie de patru concerte va transforma miercurile din august și septembrie 2025 în nopți de experiment sonor, unde granițele dintre genuri se estompează, iar publicul este invitat să descopere clasicul într-o formulă liberă, dansantă și plină de energie.
De la sălile de concert la cluburile underground Până acum, Festivalul Enescu a fost sinonim cu sălile fastuoase, cu tăcerea reverențioasă și cu ritualul concertistic tradițional. Dar ediția din acest an aduce o schimbare radicală: muzica clasică coboară de pe scenele Ateneului sau ale Sălii Palatului și pătrunde în inima scenei alternative bucureștene. Club Control, un loc emblematic pentru avangarda muzicală din ultimii 17 ani, devine gazda unui proiect inedit care propune o reconectare a clasicii cu ritmurile contemporane. Aici, publicul nu stă pe scaune, ci în picioare, aproape de artiști, într-o atmosferă în care aplauzele, dansul și interacțiunea fac parte din spectacol. Nu mai există bariere între scenă și sală, ci o energie colectivă care transformă fiecare concert într-un eveniment viu, pulsând la fel ca orașul însuși.
„Am simțit că e momentul să aducem muzica clasică acolo unde întâlnirea dintre genuri poate crea punți și revelații”, explică Cristian Măcelaru, directorul artistic al festivalului. Ideea din spatele seriei „Enescu în Control” este simplă, dar revoluționară: să arate că muzica lui Enescu, Bach sau Vivaldi poate fi la fel de captivantă într-un club cât și într-o sală filarmonică, dacă este reinterpretată cu curaj și deschidere. Proiectul vine să completeze alte inițiative inovatoare ale festivalului, precum concertele imersive de la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, unde sunetul și imaginea se contopesc în experiențe multisenzoriale. Astfel, Enescu nu mai este doar un nume din manualele de istorie a muzicii, ci un curent care dialoghează cu jazzul, electronica și percuția contemporană.
Un carusel sonor între tradiție și inovație Seria debutează miercuri, 27 august, cu Janoska Ensemble, un cvintet care a făcut din improvizație și din fuziunea stilurilor marca sa distinctivă. Programul lor promite să fie un turbion de emoții: de la „Fantezia Carmen” lui Bizet, reinterpretată cu exuberanță, la „Yesterday” al Beatles, transpus într-o versiune camerală surprinzătoare, până la „Rumba pentru Amadeus”, o piesă originală care aduce Mozart în secolul XXI prin ritmuri latine. Publicul va descoperi cum „Dansurile populare românești” ale lui Bartók capătă noi culori, iar „Anotimpurile” lui Vivaldi se transformă într-un joc jazzistic plin de spontaneitate. Janoska Ensemble nu doar că cântă muzică clasică – o reinventează, dând impresia că fiecare notă este trăită în premieră.
A doua seară, pe 3 septembrie, aduce pe scenă un artist care a făcut din contopirea dintre baroc și techno o semnătură personală: Francesco Tristano. Pianistul și compozitorul luxemburgez, cunoscut pentru colaborările cu artiști precum Carl Craig sau Derrick May, își propune să demonstreze că Bach și muzica electronică pot coexista într-un același univers sonor. În cadrul proiectului „Bach & beyond”, publicul va asculta capodopere baroce alături de creații originale, precum „Electric Mirror” sau „Neon City”, dar și o adaptare pentru pian a celebrului hit techno „Strings of Life”. Tristano nu doar că interpretează – el construiește un ritual muzical care traversează secolele, de la Frescobaldi la Ryuichi Sakamoto, într-un flux continuu de sunete și emoții.
Big band-ul care aduce Enescu în era jazz-ului Pe 10 septembrie, Club Control se umple de sunetul puternic al Big Band-ului Radio România, condus de Simona Strungaru, alături de solști de excepție: saxofonistul italian Stefano Di Battista și trompetistul român Sebastian Burneci. Această seară este un omagiu adus lui Enescu, dar și o celebrare a libertății creative. „Suita pentru pian în re major” și fragmente din „Simfonia de cameră” ale compozitorului român sunt orchestrate pentru big band într-o manieră electrizantă, în timp ce lucrări originale inspirate de „Legenda pentru trompetă” îi oferă lui Burneci un moment solistic memorabil. Programul include și piese de Ennio Morricone și Nino Rota, reinterpretate în cheie jazzistică, precum și compoziții semnate de Di Battista și Burneci, care aduc un suflu mediteranean și o energie modernă.
Incheierea seriei, pe 17 septembrie, aparține Bucharest Percussion Ensemble, un colectiv care explorează limitele expresive ale instrumentelor de percuție. De la „Living Room Music” a lui John Cage, o piesă scrisă pentru obiecte de uz casnic, până la „Drumming” lui Steve Reich, un manifest al minimalismului repetitiv, concertul va fi un adevărat „laborator sonor”. Publicul va descoperi cum „Suita pentru pian nr. 2” a lui Enescu poate sună într-un aranjament pentru percuție, dar și cum lucrări contemporane, precum „Niagara” de Third Coast Percussion, transformă scena într-un val de ritmuri și rezonanțe.
O invitație pentru toți cei curioși „Enescu în Control” nu se adresează doar iubitorilor de muzică clasică, ci tuturor celor deschiși la noi experiențe. Este un proiect pentru tineri, pentru pasionații de jazz sau electronica, dar și pentru cei care, poate pentru prima dată, vor să descopere clasicul într-un cadru neconvențional. „Vrem să arătăm că muzica lui Enescu nu este un monument static, ci o sursă de inspirație vie, care poate fi dansată, simțită și reinterpretată”, subliniază organizatorii. Biletele sunt disponibile pe Eventim.ro, precum și în rețelele Carrefour, Cărturești și Humanitas, iar detalii actualizate pot fi găsite pe site-ul oficial al festivalului, festivalenescu.ro.
Cu această inițiativă, Festivalul Enescu nu doar că își extinde aria de acțiune, ci și își reafirmă rolul de pod între tradiție și contemporaneitate. În timp ce marile săli rămân templele sacre ale muzicii clasice, Club Control devine spațiul unde clasicul își arată fața rebelă, imprevizibilă și mereu actuală. Enescu în Control dovedește că muzica nu are nevoie de etichete – are nevoie doar de publicuri deschise și de artiști curajoși.
Și dacă până acum ai crezut că un concert de muzică clasică înseamnă tăcere și imobilitate, această serie îți va schimba percepția. Pentru că, uneori, cel mai bun mod de a onora un geniu precum Enescu este să-i dai voie să danseze.