Începând cu sfârșitul lui octombrie 2022, revista Cultura va publica săptămânal o sinteză a trendurilor de consum pentru poezie, proză și film românesc, însoțită de alte clasamente relevante pentru creațiile artistice sau pentru preferințele publicului. Sinteza oferită nu este un clasament al vânzărilor, deși informațiile despre vânzări sunt integrate dacă sunt disponibile. Lista finală se obține prin monitorizarea topurilor de popularitate, a site-urilor comerciale, a rapoartelor de vânzări, a referințelor din presa culturală și a altor indexuri care cuantifică producția și consumul cultural. În intenție, lista nu va cuprinde evaluări critice. Obiectivul este de a descrie cât mai pertinent evoluția piețelor de artă din România.
IMPORTANT: Din 10 noiembrie, pagina a fost splitată. Pentru actualizări, vezi paginile:
Trenduri: Carte românescă & traduceri
Trenduri: Film românesc & film în România
Săptămâna 21-28 octombrie 2022
Film românesc în cinematografe
Un fenomen acut în cinematografe este reapariția filmului comercial românesc, după ce el a fost destul de absent ani în șir. Producțiile de semi/amatori și ale unor echipe venite din zona divertismentului de televiziune sau a serialelor fără pretenții artistice au reușit să creeze un nou public și o nouă categorie de producții – cinematograful de masă. În această toamnă, pentru prima dată după izbucnirea pandemiei Covid, asemenea comedii au putut să readucă în sălile de cinematograf un public masiv, atras de filme turnate în România.
Filmul momentului este Teambuilding care, la cinci săptămâni de la premieră, a revenit pe primul loc în box-office. Cu o săptămână în urmă fusese surclasat de lansarea filmului american Black Adam, care beneficiase de o lansare mondială. Însă, în ultima săptămână din octombrie, deși a rulat pe 88 de ecrane – față de 90 pentru Black Adam, Teambuilding a vândut cu 12.000 de bilete în plus și a revenit în fruntea topului.
O altă producție românească cu încasări notabile este Capra cu trei iezi, o ecranizare non-conformistă care a avut premiera în această săptămână. Filmul, care a fost nominalizat la TIFF, a intrat în box-office pe poziția a patra în clasamentul general și pe poziția a doua în topul filmelor românești. A rulat pe 79 de ecrane și a vândut 30.000 de bilete în weekend.

Teambuilding, r.: Matei Dima, Cosmin Nedelcu și Alex Coteț
Genul – comedie & caterincă. Distribuția amestecă vedete de film, stand-up comedy, fotbal, muzică și social media. Conform Cinemagia, filmul cumulează peste 650.000 de bilete vândute în doar patru săptămâni de la intrarea în cinematografe. Box-office-ul depășește deja 3 milioane de dolari.

Capra cu trei iezi, r.: Victor Canache
Debutul regizoral al lui Victor Canache și-a propus să respecte destul de fidel textul lui Ion Creangă, mai puțin cheia zoomorfă. În același timp, să îl reordoneze într-un discurs polemic, cu accente naturaliste. Ion Creangă a fost timp de multe generații privit ca principalul autor de literatură pentru copii. Dar, după standardele contemporane, basmele și proza sa sunt fie obsolete, fie extrem de violente. Noua producție video are rating „nerecomandat sub 15 ani”. Rolul principal este jucat de Maia Morgenstein.

Mirciulică, r. Cristian Iliușan
O altă comedie realizată de o echipă rodată în social media. Vedete sunt Mircea Bravo/Mircea Pop și Elena Moldovan/Bunica, actori-personaj deveniți celebri prin producții video pentru Youtube, un podcast și mai multe reclame tv. În primele trei săptămâni de proiecție, filmul a vândut peste 200.000 de bilete și a depășit semnificativ un milion de dolari încasări.

Nunți, botezuri, înmormântări, r. Alexandru Lustig
Fiul Eugeniei Vodă, Alexandru Lustig s-a împus în regia de teatru prin montări din Cehov, Gogol și Shakespeare. Își face debutul în film prin această comedie al cărei scenariu este semnat de tatăl său, Adrian Lustig, care are deja în filmografie scenarii ale unor filme precum „Nunta mută” și „Luca”. În rolul principal este Șerban Pavlu, care se alătură unei echipe din care mai fac parte George Ifrim, Anca Sigartău, dar și Jean de la Craiova.

Balaur, r. Octav Chelaru
Film cu prezențe în festivaluri românești și internaționale. Debut regizoral în lungmetraj pentru Octav Chelaru care, anterior, pentru filmele sale scurte, fusese nominalizat la Locarno – Leopards of Tomorrow –, Valladolid, Trouville ș.a. Filmul este o reconstrucție dramatică a unui caz de presă din România: o profesoară, soție de preot, care alege să aibă o relație intimă cu unul dintre elevii săi. Rolurile principale sunt jucate de Mălina Marcovici, Sergiu Smerea și Alexandru Papadopol.

Om-câine, r. Ștefan Constantinescu
Regizorul româno-suedez Ștefan Constantinescu propune o co-producție româno-bulgară-suedo-germană. Subiectul este de la începutul pandemiei când, în zilele în care granițele se închideau una după alta, un român care muncește în Suedia vrea să se întoarcă în țară pentru a afla dacă soția sa, rămasă aici, îl înșală sau nu. Filmul încă își continuă prezențele festivaliere, fiind selectat la Romanian Film Festival din Londra.
pentru săptămâna precedentă: Trend octombrie 2022. Film românesc + box-office Ro, SUA, Franța
Proza contemporană – autori români
octombrie 2022
Dintre genurile literare, romanul continuă să fie genul favorit al pieței. Dar nu întotdeauna romanul nou-apărut. Indicatorii de popularitate și de vânzări publicați de librării arată că piața internă are o mobilitate destul de mică. În cazul autorilor contemporani, topurile sunt dominate de reeditări și de volume apărute în anii trecuți. Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu și Doina Ruști sunt, în 2022, printre cei mai activi autori de pe piață, fiind prezenți cu mai multe titluri, dar parte dintre ele sunt reeditări, iar o altă parte sunt apărute în anii anteriori. În clasamentul care ia în calcul doar volumele apărute în acest an predomină cărțile autorilor apreciați de critică. Sau de câte o parte a criticii. Autorii foarte accesibili nu lipsesc nici ei din top, dar ponderea lor este relativ redusă. În țările cu o piață a cărții bine agregată asemenea autori domină topurile de vânzări și sunt principalul element în dezvoltarea de noi publicuri – care asigură sustenabilitatea producțiilor editoriale și care, în parte, migrează ulterior spre produsele literare cu o mai mare complexitate artistică.

Radu Țuculescu – Crima de pe podul Garibaldi
Editura Polirom, 978-973-46-9190-6
Un policier localizat în Cluj, Crima de pe podul Garibaldi are o scriitură alertă și accesibilă. Jurnalist, traducător și prozator prolific, Radu Țuculescu a fost apreciat pentru umorul tragic și amestecul de sexualitate, violență și livresc. Cel mai apreciat roman al său este Stalin cu sapa-nainte, recent tradus în germană. / fragmente pe Litero-mania

Remus Boldea – A râs și tata
Editura Trei, 9786064013729
Descrisă, laudativ, de Adrian Schiop ca având „umor de autobază”, cartea lui Remus Boldea a făcut vânzări remarcabile în cele câteva luni de la apariție. Semi-autobiografic, A râs și tata este volum de debut. / proză de R. Boldea pe dlite – Institutul Goethe

Mihai Radu – Repetiție pentru o lume mai bună
Editura Polirom, 9789734690596
Jurnalist la Cațavencii și la alte publicații/emisiuni umoristice, Mihai Radu este unul dintre favoriții pieței literare după bestsellerul din 2013, Femeile vin de pe Venus, bărbații de la băut, scris alături de Simona Tache. În proză, folosește umorul nu ca divertisment în sine, ci pentru a introduce note grave și probleme fundamentale ale generațiilor de azi. / fragmente în Suplimentul de cultură

Dora Pavel – Crush
Editura Polirom, 9789734691449
Crush este un roman psihologic, „neuro-gotic” despre singurătate și iubiri ratate. Dora Pavel este jurnalistă, poetă și romancier, remarcată pentru stilul său care împrumută elemente specifice literaturii anglo-saxone: o substanță epică fluidă și notele de thriller psihologic. / fragmente în Suplimentul de cultură

Liviu Surugiu – Sevraj
Editura Polirom, 9789734691395
Autor de SF, Liviu Surugiu a publicat mai multe volume de proză în țară și are apariții în numeroase publicații și antologii de SF sau realism magic din întreaga lume. Ultimele sale volume au apărut la Polirom, fiind incluse în colecția Ego Proza. Sevraj este un policer SF. / fragmente în revista Familia

Adrian Jicu – Iorgu
Editura Humanitas, 9789735076733
Critic și cronicar literar, băcăuan și director al bibliotecii locale, Adrian Jicu debutează în roman cu Iorgu, „roman-document” care reconstituie ficțional viața lui George Bacovia. / fragmente în revista Timpul

Irina Anghel – Banchetul cerșetorilor
Editura Polirom, 9789734690602
„Cartea e plină de evenimente triste și abia când am găsit această voce care nu se ia mereu în serios mi s-a părut că le pot povesti într-un mod care le dă viață. Poveștile care mă ating pe mine, pe care le simt reale, chiar și dacă sunt ficțiune, sunt cele care mă fac să zâmbesc sau să râd și-mi frâng și inima în același timp.” / interviu cu Irina Anghel în revista Cultura

Doina Ruști – Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot
Editura Litera, 978-606-33-7888-1
Apărută la începutul anului, cartea Doinei Ruști încă se menține în topurile de audiență. Ciudățenii… este un volum de povestiri legat prin stil și tematică de Trilogia fanariotă, care i-a adus autoarei consacrarea. / fragmente pe site-ul editurii Litera

Olivia Odăianu – Acel Martie
Editura Ștefan, 978-973-118-334-3
Thriller – aventuri – policier. Debut editorial. Olivia Odăianu este jurnalist la Metropola TV și a fost stewardesă. / fragmente pe site-ul Cărți-bune

Ioana Nicolaie – Miezul inimii
Editura Humanitas, 978-973-50-7521-7
Volum autobiografic cu povestiri din copilărie, adolescență și (prima) maturitate la care autoarea a ajuns. Vârstele personajului-autor sunt strâns integrate în istoria recentă – sfârșitul comunismului și deceniile de după. Ioana Nicolaie este unul dintre cei mai apreciați autori ai momentului, îndeosebi pentru romanul său din 2019, Cartea Reghinei.
Reeditări în trend:
- Ioana Pârvulescu – Viața începe vineri
Editura Humanitas, 9789735075316 - Oana David – Între două fronturi, ediție revizuită
Editura Hyperliteratura, 9786069671221 - Radu Paraschivescu – Cu inima smulsă din piept
Editura Humanitas, 978-973-50-7384-8 - Dan Lungu – Sunt o babă comunistă, ediție aniversară
Editura Polirom, 973-46-8900-2 - Cristian Fulaș – Ioșca, ediție de buzunar
Editura Polirom, 978-973-46-9208-8 - Andrei Ruse – Cartea blestemelor
Editura Hyperliteratura, 978-606-9671-21-4 - Daniela Zeca-Buzura – Demonii vântului, ediție aniversară
Editura Polirom, 978-973-46-9191-3 - Filip Florian – Toate bufnițele
Editura Polirom, 978-973-46-9045-9 - Doina Ruști – Zogru
Editura Litera, 9786063389863 - Mihai Tatulici – Vin râmele
Editura Școala Ardeleană, 978-606-797-874-2
Precizare: Întrucât sintagma „autori contemporani” are o multitudine de sensuri, au fost selectate numai cărțile autorilor în viață.
vezi și: Daniel Cristea-Enache – Proza. Încercând să facem puțină ordine acolo unde ordinea nu există
Urmează: Cultura, Trend. Poezie românească
Articolele din săptămânile precedente vor putea fi găsite în secțiunea arhiva Trend artă românească.
Pingback: Trend. Proza contemporană - autori români, octombrie 2022 - Revista Cultura
Pingback: Trenduri. Carte românească și traduceri
Pingback: Trenduri. Film românesc & film în România
Pingback: Trenduri carte românească și traduceri - 9.11.22
Pingback: Trenduri. Carte românească și traduceri, 2.12.22