Polarizarea politică, inegalitățile economice și fragmentarea spațiului informațional fac tot mai dificilă găsirea unui teren comun. Pe rețelele sociale, oameni care folosesc aceleași platforme ajung să primească informații diferite și să interpreteze evenimentele prin grile… Citește mai mult »Ce mai avem în comun? Filosofia, arta contemporană și limitele comuniunii
Întrebările care, până nu demult, ne trimiteau către oameni au început să se transforme într-o singură întrebare: „Ai întrebat AI-ul?” Nu mai auzim nici măcar „Ai căutat pe Google?”, „Ai întrebat pe cineva?”, „Ai citit… Citește mai mult »Când AI-ul devine primul nostru interlocutor
„Pacea și stabilitatea egalitară se sprijină pe sabotarea autorității. E cel mai contraintuitiv lucru din politică” Varanasi Mă întorceam de la Manikarnika, unde se ard morții, cu o familie de Dom — tatăl și doi… Citește mai mult »Ierarhia inversată
„Eficiența înseamnă a face lucrurile corect; eficacitatea înseamnă a face lucrurile potrivite. Nu există nimic mai inutil decât să faci cu mare eficiență un lucru care nu ar trebui deloc făcut”. — Peter F. Drucker,… Citește mai mult » #9. În strategie, eficiența se subordonează întotdeauna eficacității.
Artist vizual | Reșița, România | De la real la augmentat. Artistul vizual în epoca post-fotografică (2026) | ORCID: 0009-0008-4524-7740 I. Chipul din fața mea nu aparține nimănui. A fost generat azi-dimineață, în câteva secunde,… Citește mai mult »Fizionomie pură, fără predicat: „Carnea statistică” a portretelor AI
În imaginarul comun, jurnalistul este cel care scrie, relatează sau întreabă. În realitate, însă, el este unul dintre ultimele avataruri ale polimatului contemporan: un operator al realului, un interpret al complexității și un constructor de… Citește mai mult »Jurnalistul. O profesie care le conține pe toate
La anumite intervale de timp, întrebarea sau exclamația către ce lume ne îndreptăm, devine exploratorie. Un posibil răspuns cu privire la mutațiile care au loc în zona multi-media, cu accent pe status-quo-ul cinematografului, îl reprezintă… Citește mai mult »Quo vadis cinema?
Despre poligamie se scrie, în modernitate, aproape exclusiv la marginea discursului legitim: fie ca exotism antropologic, fie ca problemă juridică, fie ca simptom al unei alterități incomode. Rareori ea este tratată ca ceea ce a… Citește mai mult »Iubire, lege și supraviețuire: o istorie incomodă a poligamiei
(articol din seria Decalogul strategului de succes) Unul dintre cele mai provocatoare și fertile câmpuri de reflecție în teoria strategică contemporană vizează tensiunea dintre logica raționalității individuale și problema acțiunii colective. Dacă strategia presupune, în esența… Citește mai mult »#6. Strategia nu este întotdeauna un demers pe deplin rațional
(articol din seria Decalogul strategului de succes) Aparent trivială, această constatare condensează nucleul epistemologic și operațional al strategiei, mecanismul prin care aceasta dobândește substanță și se traduce în acțiune. Strategia nu se reduce la planificare sau… Citește mai mult »#5. Orice strategie presupune o decizie, iar orice decizie implică o alegere
Capital economic și putere simbolică într-o modernitate incompletă Într‑o societate în care economia de piață este deja funcțională, dar orizontul simbolic rămâne structurat de instituții, capitalul nu se transformă spontan în prestigiu. Funcția devine locul… Citește mai mult »De ce în România funcția publică asigură prestigiu, iar capitalul nu – o traumă istorică netratată
Gustul ca algoritm. Atenția capturată și dorința administrată Flavian Savescu, artist vizual | Reșița, România | De la real la augmentat. Artistul vizual în epoca post-fotografică (2026) | ORCID: 0009-0008-4524-7740 Există o întrebare pe care… Citește mai mult »Despre sărăcirea treptată a structurii dorințelor culturale
Există opere muzicale care nu aparțin unui stil sau unei epoci, ci unei geografii interioare a umanului. Oratoriul de Paște al lui Johann Sebastian Bach și Recviemul lui Ștefan Niculescu se situează exact în acest… Citește mai mult »De la Oratoriul de Paște al lui Bach la Recviemul lui Ștefan Niculescu: continuitatea verticală a sensului în anul Brâncuși
Paștele este, în cultura europeană, una dintre cele mai puternice povești vizuale. Puține momente din tradiția creștină au generat o iconografie atât de vastă și dramatică precum ciclul pascal: intrarea în Ierusalim, Cina cea de… Citește mai mult »Paștele ca scenă a artei: iconografie, ritual și spectacol
