| Imagine copertă: Çiğdem Bilgin, Pexels Photo |
SOCIETATE
Federalizarea Europei: mai puțin dificilă decât la prima vedere
Giorge Roman
Toată lumea vorbește despre federalizarea Europei de parcă ar fi o idee nebună, un vis utopic. Dar adevărul e că nu mai e o chestiune de dacă, ci de când și cum. E o consecință istorică care se va întâmpla indiferent dacă tu sau vecinul tău sunteți de acord sau nu.
În sistemul actual se pierd sume uriașe prin suprapunerea acestor eforturi în fiecare stat membru. Se pierd bani prin luptă anti-corupție fragmentată, prin fraudă fiscală prost gestionată, prin crimă organizată care operează transnațional, dar e combătută doar local. Un organ federal ar avea puterea să lovească acolo unde statele individuale nu pot sau nu vor.
TEME ÎN DEZBATERE
Raportul UNESCO „World Trends in Freedom of Expression and Media Development”
România este menționată prin date și studii de caz care arată cum tranziția digitală a presei poate contribui la reducerea acestor decalaje prin educație media și cercetare aplicată. Capitolul este realizat prin contribuția CPD din cadrul SNSPA.
Raportul UNESCO „World Trends” nu se limitează la a constata declinul libertății de exprimare, ci propune o analiză argumentată a cauzelor și a posibilelor soluții. El arată că tehnologia poate fi un instrument de democratizare doar dacă este însoțită de politici publice incluzive și de mecanisme de protecție a pluralismului. România, prin datele incluse și prin contribuția SNSPA, se află în centrul acestei dezbateri internaționale, confirmând că problemele globale ale libertății de exprimare au reverberații directe și în spațiul național.
CIFRE CU SUBIECT ȘI PREDICAT
Piața presei cotidiene: peisaj post-apocaliptic
(fără clickbite!)
Activitatea de editare a ziarelor a fost, paradoxal, aria economică cea mai afectată de consolidarea societății comunicaționale. Această evoluție nu este doar o poveste despre dispariția unor companii sau despre schimbări în obiceiurile de consum. Este, în esență, povestea unei transformări profunde a modului în care accesăm informația, a calității acesteia și, în cele din urmă, a sănătății democrației noastre. Ce dispare nu e doar un cod CAEN, ci o întreagă structură socială și chiar un mod de viață.
Sumar
- (re)Pornirea entuziastă a anilor 1990
- Și mai multă istorie (dar pe scurt)
- Context: anii nouăzeci
- Vârsta de aur și iluziile ei
- Prăbușirea tuturor
- Comparație cu piața europeană
- Sfârșitul crizei nu a adus nicio îmbunătățire, dimpotrivă
- Internetul: salvator – sau ultima picătură?
- Unde găsim astăzi informația?
- Ce pierdem odată cu ziarele?
- O activitate culturală și creativă
- De ce „post”-apocaliptic?
| Autor: NICU ILIE |
CIFRE CU SUBIECT ȘI PREDICAT
Cercetare:
România are cele mai „volatile” guverne
În „ziua moțiunilor”, când atât ministrul mediului, cât și guvernul în ansamblul său au trecut prin a cincea moțiune în mai puțin de 7 luni, SNSPA, prin CPD, a publicat un studiu privind durata medie a cabinetelor din România. Din rezultatele publicate rezultă clar că în România instabilitatea guvernamentală este semnificativ mai mare decât în orice alt stat european și că durata medie a mandatelor de premier este de 17,5 luni, față de 48 de luni, cât este în mod teoretic.
România se remarcă prin cea mai mare volatilitate politică și instabilitate guvernamentală (a schimbat cei mai mulți premieri în ultimii 18 de ani – mai precis, 13). Această rotație rapidă semnalează o capacitate redusă a executivului de a menține coerența decizională și de a implementa politici pe termen lung. Ungaria, Spania și Germania ilustrează un profil de stabilitate instituțională consolidată și continuitate politică.
CÂMPURI DE EXPERTIZĂ
REMUS PRICOPIE
2025 – Un an complicat
Există o Românie care merge înainte. Este România oamenilor care muncesc, care construiesc și care mențin instituții, comunități și economii în funcțiune, chiar și atunci când unii politicieni par hotărâți să blocheze prezentul sau să împingă țara spre reflexe ale trecutului. (articolul integral)
Educația și eșecul voinței colective
Mulțumesc ministrului Daniel David pentru ceea ce a făcut. Desigur, există lucruri pe care nu le-a făcut sau le-a făcut într-o manieră criticabilă… Dar absența perfecțiunii nu anulează realitatea muncii depuse, a onestității intelectuale și a încercării de a aborda educația ca pe un sistem, nu ca pe un decor politic. (articolul integral)
NICU ILIE
Capitalele Culturale europene în 2026: Oulu (Filnlanda) și Trenčín (Slovacia)
Cele două orașe nu doar că își valorifică specificul regional – fie el arctic sau central-european – dar pun în centrul atenției ideea de cultură ca proces, nu ca spectacol. Pentru europeni, 2026 va oferi prilejul de a explora destinații în afara circuitelor obișnuite, unde cultura devine o cale de înțelegere – față de loc, față de istorie și față de celălalt. (articolul integral)
ADRIAN LEONARD MOCIULSCHI
Poate fi muzica o armă? Fizica secretă a războiului
Istoria războiului nu este doar cronologia armelor, ci și povestea sunetelor care le-au însoțit. (articolul integral)
În timp ce numărăm secundele spre Anul Nou, Doomsday Clock ne amintește că nu toate începuturile sunt garantate
În timp ce ceasurile atomice ne promit eternitatea, Doomsday Clock ne amintește că eternitatea poate fi foarte scurtă. (articolul integral)
Ce ne spune Steaua din Betleem despre viitor?
În ce fel realitatea unei lumini neobișnuite întărește — și nu diminuează — sensul momentului? (articolul integral)
Semne din cer și tăcerea cosmosului
Istoria și cosmosul par să ne comunice mai multe necunoscute. Și totuși, pentru fiecare mister există și explicații naturale. (articolul integral)
Noii roboți. Ce înseamnă să iubești când iubirea devine programabilă?
În 2025, Realbotix lansează Aria, androidul care transformă mitul în piață. Cu piele din silicon, expresii faciale animate de 17 micro-motoare și AI conversațional avansat, Aria nu este un companion generic, ci tinde să aspire la statutul de consoartă. (articolul integral)
DANIEL SUR
Anul Cultural România-Italia 2026
Interviu cu Gabriela Dancău, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Italiană (articolul integral)
Dronele: războiul, arta și hazardul moral
Între aceste extreme – moarte și salvare, violență și grijă – se află adevărata temă a lumii noastre contemporane: alegerea conștientă a modului în care folosim privirea absolută. (articolul integral)
Recunoaștere tardivă: femei care au schimbat arta
Recuperarea artiștilor marginalizați nu depinde doar de muzee sau galerii tradiționale. Colecționarii și filantropii joacă un rol esențial în reconfigurarea istoriei artei. (articolul integral)
ARHIVA INIȚIATIVELOR CULTURALE INDEPENDENTE
„Avem nevoie de ample programe de traducere și de marketing în și pentru străinătate. Avem nevoie de prospectări literare în străinătate.”
Interviu cu Ruxandra Cesereanu, președintele PEN România
„Nu orice fel de poezie ori proză românească se potrivește și ar putea fi de interes real în țara X ori în țara Y sau Z. Este nevoie de un program de prospectare care să funcționeze adecvat (prin specialiști) în ambasadele române și în consulate. Dar mă îndoiesc că există interes din partea Statutului român pentru așa ceva.”
În calitate de Președinte al PEN România, Ruxandra Cesereanu ocupă astăzi o poziție-cheie în reprezentarea scriitorilor români, într-un context global marcat de presiuni asupra libertății de exprimare, polarizare ideologică și transformări profunde ale spațiului cultural.
Acest interviu își propune să exploreze nu doar rolul PEN România și obiectivele sale actuale, ci și perspectiva unei scriitoare care vede literatura ca formă de luciditate, rezistență și dialog.
Autor: DANIEL SUR
ARTE
Am văzut „Metamorfoza” la Excelsior și am înțeles de ce mergem la teatru
| Autor: CARMEN CORBU |
Pe scurt, mergem la teatru pentru a fi surprinși, dacă se poate chiar zguduiți puțin. Mai pe larg, mergem la teatru pentru a întâlni echipe de creație cărora nu le este lene. Să experimenteze, să gândească, să muncească, să caute dozaje potrivite, să riște. Să nu ia calea cea mai scurtă, să nu se oprească la textulețe răsuflate, să nu vină cu glumițe ieftine, să nu se bazeze pe câteva lumini colorate și pe două-trei frazări convențional teatrale. Vrem o anumită generozitate creativă când mergem la teatru și vrem puțin respect pentru efortul nostru de a fi în sală. În „Metamorfoza” mai nimic nu e facil și previzibil, totul e risc, efort de reinventare, curaj de a propune. Și asta se transformă într-o imensă bucurie la finalul celor două ore de spectacol.
(foto: Volker Vornehm)
ARTE
„Sunt fericită când spectatorii se lasă purtați de film și îl trăiesc așa cum a fost gândit, ca pe o meditație. ”
Interviu cu Sarra Tsorakidis, regizoarea „Ink Wash”
„Personajele mele feminine sunt inspirate din viețile femeilor pe care le cunosc, din prieteniile mele, dar și din propriile mele frici, întrebări și momente de blocaj. Sunt femei care încearcă să fie puternice într-o societate care le cere adesea să fie invizibile, să nu deranjeze, chiar și atunci când totul se destramă în jurul lor. Îmi place că Lena se opune acestor așteptări într-un mod discret, pentru ea însăși, fără să caute validare și fără să dea nicio explicație.”
Trailer „Ink Wash”: https://youtu.be/XTLGrM809Rs
| Autor: CORINA TARAȘ-LUNGU |
ARTE
„Boxing with Myself” – documentarul unei fragilități
| Autor: DANIEL SUR |
Într-un peisaj documentar în care predomină adesea siguranța biografiilor lustruite, filmul Andreianei Mihail afișează un curaj rar: acela de a privi un om din interiorul propriilor sale lupte și de a rămâne acolo, neclintit.
Cel care își cumpără un bilet la proiecție nu asistă la un simplu film. Asistă la o mărturisire – una care nu caută iertare și nu solicită explicații. Este nevoie doar de un martor dispus să rămână.
CAMERA DE ECOU
Emanuel Copilaș despre cartea lui Cosmin Popa „Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu”
„Documentată riguros, scrisă accesibil și elegant, punctată pe alocuri de elemente anecdotice utile pentru menținerea interesului cititorului nespecializat și care „aerisesc”, per ansamblu, scriitura – cartea este deja un veritabil succes de librărie, din câte pot observa. Cu siguranță, îl merită.”
Dorina Catenici despre istoria numelor de familie în România
„În sec. 18, începutul sec. 19 în documente oficiale încă apar nume sub forma „Ion, fiul lui Mihai din mahalaua X” sau „Stanca cîrciumăreasă din satul Y” la plebei, şi doar la familiile boiereşti sunt menţionate nume de familie gen „Ion Oțeteleşteanu””
Profit.ro despre consumul de carte comparat cu consumul de alcool și de jocuri de noroc
Folosind cifrele rezultate din analizele revistei Cultura pentru piața de carte și activitatea editorială din România, publicația Profit.ro a dus analiza mai departe, analizând indicii corelați și comparând activitatea cu alte domenii de comerț cu amănuntul, relevante ca alegere socială. Întreg domeniul cultural-artistic-spectacole-etc. are o valoare de 1,8 miliarde. Aceste valori sunt mici, foarte mici sau extrem de mici în comparație cu alte sectoare economice: 2,4 miliarde euro anual cheltuiți pe pariuri și alte jocuri de noroc, 2-3 miliarde euro pe bere, încă 1 miliard euro pe băuturi alcoolice spirtoase (excluzând autoconsumul), 4-5 miliarde euro pe țigări & tutun.
România literară despre nominalizările pentru premiul Cartea anului
Premiul „Cartea anului”, acordat anual de revista România literară, a fost instituit pentru a recompensa cele mai valoroase cărți de literatură română apărute în ultimul an. Ediția curentă, 2025, continuă tradiția începută în 2015, când premiul a fost acordat pentru prima dată. Printre laureații anteriori se numără nume precum Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu și Radu Paraschivescu.
