Masca de candidat civilizat și proeuropean a lui George Simion a căzut între cele două tururi de scrutin, când a trecut la amenințări contra celor care îl contestă. E un semn clar că sondajele îl indică pe un trend pierzător. Dar e și o aducere-aminte că el și grupurile care îl susțin – „galeriile” și neolegionarii – sunt, de fapt, autorii unor acte de violență publică pe care, anesteziați de discursuri care nu spun nimic, suntem dispuși să le ignorăm.
În martie 2024, suporterii lui Călin Georgescu, susținuți de George Simion, au atacat Biroul Electoral Central, au vandalizat mașini, au atacat jurnaliști și au provocat incendii în centrul Bucureștiului.
În octombrie 2023, un grup de susținători AUR au încercat să tulbure ceremonia de deschidere a anului universitar la SNSPA. Acțiunea fusese anunțată cu o seară înainte la televiziuni de către George Simion și avea ca scop să intimideze cadrele didactice de la SNSPA care vorbeau despre acțiunile ilegale ale AUR și legăturile lui George Simion cu Rusia.
https://ziare.com/partidul-aur/acuzatii-aur-propaganda-politica-snspa-1828500
În ianuarie 2022, Simion și un grup de susținători au invadat primăria din Timișoara, au răvășit birourile și au avut scandări xenofobe. Ulterior, într-o conferință de presă în care a încercat să se justifice, a continuat același hate-speech.
https://www.presshub.ro/inca-un-pas-de-la-heil-fritz-la-asaltul-asupra-primariei-timisoara-206129
În decembrie 2021, un grup de protestatari AUR au forțat intrarea în clădirea Senatului și au vandalizat mai multe mașini din incinta Parlamentului.
Fără a putea fi făcută o legătură directă cu AUR și cu Simion, convingerea mea este că grupurile din preajma sa au fost implicate și în 10 august 2018, când, la începutul manifestațiilor, grupuri care se recomandau ca „reprezentând diaspora” au îndemnat la asalt asupra Guvernului. Asemenea îndemnuri au fost respinse de majoritatea protestatarilor, proeuropeni, care și-a dorit un protest civilizat și lipsit de violență, cum fuseseră și cele din anul anterior.
Totuși, în 2017, în una dintre primele zile ale protestelor contra Ordonanței 13, manifestația a fost oprită din cauza violențelor provocate de „galeriile de fotbal”, care au forțat cordonul de jandarmi și au aruncat asupra acestora cu pietre și alte obiecte.
https://www.g4media.ro/exclusiv-candidatul-aur-la-primaria-capitalei-mihai-enache-este-nasul-de-cununie-al-unui-simpatizant-al-extremei-drepte-condamnat-definitiv-pentru-violente-impotriva-jandarmilor-la-un-protest-in-pi.html
„Galeriile” au fost implicate și în alte evenimente violente legate de politică, inclusiv manifestațiile din ianuarie 2012, extrem de violente, cu lupte de stradă, incendieri, magazine jefuite etc. într-un larg areal din zona Unirii.
Pentru acestea din urmă nu există dovezi că Simion ar fi fost implicat, totuși el este singura figură politică provenită din zona galeriilor de fotbal și care își asumă aceste legături și în prezent. Însă, fără alte dovezi, ar putea fi și o simplă coincidență.
Departe de interesul public și de atenția mass-media de la București, George Simion a fost implicat în violențe și în Republica Moldova. Publicația Reporter de Iași a reconstituit mai multe asemenea momente care au dus la interdicția pe care Simion o are de a intra în Republica Moldova și în Ucraina. În mod special este discutat, în prezent, episodul în care Simion a sosit cu un grup de ultrași în 2012 la Bălți, oraș locuit în proporție de 80% din etnici ruși, susținând unirea Moldovei cu România și încercând să provoace violențe. Conform presei de la Chișinău, episodul a fost folosit de Rusia pentru a justifica neretragerea trupelor proprii din Transnistria, cu argumentul că populația rusofonă este agresată.
Ce nu este coincidență este răspunsul pe care l-a dat tânărului care, la Euronews, și-a exprimat curiozitatea de a ști de ce Simion îl susține pe neolegionarul Călin Georgescu. Răspunsul lui Simion a fost „Curiozitatea a mâncat pisica!”. Asemenea amenințări, aparent în glumă, dar făcând apel la violență nedisimulată, apar relativ frecvent în discursul său și extrem de frecvent în discursul susținătorilor săi. Nu putem pretinde că nu le vedem. Nu putem pretinde că ele reprezintă o mișcare politică legitimă și civilizată. Sau că fac parte, în orice fel, din democrație.
De asemenea, sunt abundente în aceste zile amenințările deosebit de violente, marea lor majoritate fiind anonime (dar unele sunt și asumate – cum e postarea lui Mălaimare pe Facebook). Altele sunt, online și offline, total neasumate, dar însoțite de mesaje de susținere a lui Simion.
Cred, în acest context, că alegerea de duminica viitoare nici nu mai este despre proeuropenism și antieuropenism, ci despre legitimarea sau nelegitimarea huliganismului în politică.
- Lumea văzută din interiorul escrocheriei perfecte - 7 iunie 2025
- De ce crește extremismul în diaspora românească? (Nu totul e despre bani) - 1 iunie 2025
- Legitimăm sau nu legitimăm huliganismul? - 16 mai 2025