23 mai 2926
Peste 300 de muzee și instituții culturale participă la ediția 2026 a Nopții Albe a Muzeelor
În București, printre noutățile din acest an se remarcă intrarea în program a unor teatre. Astfel, Excelsior a intrat în program cu spectacolul itinerant Mickey Mouse trebuie să plece, a cărui premieră a fost cu doar câteva zile în urmă. Ora de începere: 21,30.
Construit ca o experiență performativă itinerantă, spectacolul transformă întregul spațiu al Teatrului EXCELSIOR într-un liceu fictiv traversat de una dintre cele mai tensionate și recognoscibile crize ale prezentului: relația dintre educație, adevăr, autoritate și inteligență artificială. Publicul nu asistă pasiv la desfășurarea poveștii, ci devine parte a mecanismului dramatic: martor, suspect și, în cele din urmă, membru al completului de judecată care trebuie să dea verdictul final. Spectatorii traversează săli, culoare, spații ascunse și zone rareori accesibile publicului, într-un traseu care dizolvă constant granița dintre scenă și realitate.
Tot de la 21,30, Teatrul Odeon a programat un tur ghidat realizat de actorul Gabriel Pintilei.
Printre celelalte instituții care s-au alăturat programului se află și Primăria Capitalei. Sediul vechi al Primăriei, restaurat recent, va fi deschis publicului începând cu ora 18, până la 24. În același interval va fi deschis Arcul de Triumf, al cărui interior poate fi vizitat doar ocazional.
La ARCUB, vizitatorii expoziției DRAFT beneficiază între 15 și 17 de ghidajul autorilor, Lia și Dan Perjovschi. Ulterior, vizitatorii au acces la No Filter – expoziție care reunește lucrări realizate de liceeni, în tehnici diverse. Programul special de vizitare va avea loc în intervalul 18:00 – 24:00, ultima intrare fiind permisă la ora 23:00.
Muzeele din București reprezintă totuși principalul punct de atracție al programului Noaptea albă a muzeelor.
MNAC profită de eveniment pentru a deschide noul sezon expozițional:
Expoziția CAMPO SANTO (concept: Călin Dan, curatori: Călin Dan și Celia Ghyka) transformă spațiul central de la parterul muzeului într-un relicvariu contemporan care adăpostește lucrări sculpturale ce evocă memoria și dispariția. Pornind deopotrivă de la materialitatea sculpturii și de la dimensiunile ei simbolice și arhaice, proiectul propune o reflecție asupra relației dintre muzeu, monument și vestigiul funerar.
În Sala de Marmură, expoziția CRISTIAN DIȚOIU. ECLERAJE (curator: Călin Dan) propune o spectaculoasă intervenție dedicată picturii abstracte și posibilităților sale seriale. Construite prin acumulare și repetiție, lucrările lui Cristian Dițoiu dezvoltă un limbaj autoreferențial și anti-narativ, în care ritmul și variația subtilă devin instrumente de investigare vizuală.
La etajul 1, CRUCI ÎNDOITE. O RETROSPECTIVĂ VICTORIA & MARIAN ZIDARU (curator: Cătălin Davidescu) trasează aproape trei decenii de practică artistică a cuplului Zidaru — care a debutat la jumătatea anilor ’80 — și evidențiază modul în care cei doi artiști au articulat un limbaj vizual profund contemporan în jurul unor teme religioase și simbolice.
Supanta etajului 1 găzduiește un proiect expozițional dedicat unuia dintre pionierii neo-constructivismului românesc: ROMAN COTOȘMAN. 110 SINGURĂTĂȚI (curator: Irina Radu). Expoziția readuce în atenție — printr-o selecție de 110 lucrări din colecția MNAC — actualitatea unei opere construite prin rafinament formal, aflată într-un dialog constant cu avangarda internațională.
La etajul 3, expoziția LAURENȚIU RUȚĂ. REVELARE CONTINUĂ (curator: Székely Sebestyén), organizată la trei ani de la dispariția artistului, oferă o incursiune în universul uneia dintre cele mai discrete și profunde personalități ale generației ’80. Reunind obiecte, instalații, fotograme, video și documente, expoziția urmărește fascinația constantă a artistului pentru procesele transformării, ale mișcării și ale luminii.
Etajul 4 găzduiește expoziția TITU TONCIAN. DE JUR ÎMPREJURUL NUMELUI MEU (curator: Mara Rațiu), dedicată unuia dintre artiștii aceleiași generații ’80. Cuprinzând ceramică, desen, fotografie experimentală, film și instalație, expoziția surprinde caracterul profund reflexiv și multidisciplinar al unui parcurs artistic desfășurat între experiment și introspecție.
În spațiile Auditoriului și Cafenelei de la etajul 4 al muzeului, expoziția CECI N’EST PAS POP (curator: Nicoleta Coman) reunește, într-o formulă concentrată, lucrări ale unui alt reprezentant al generației ’80, artistul Ioan Augustin Pop, realizate în ultimii douăzeci și cinci de ani și evidențiind un discurs vizual situat între reflecția personală și observația lucidă asupra realității.
Muzeul Bucureștiului, Palatele Mogoșoaia, Muzeul Național de Istorie și îndeosebi Muzeul Antipa sunt an de an vedetele Nopții Albe. Pentru majoritatea, programul începe cu ora 18.00
Evenimentul cu cea mai mare deschidere este cel de la MINA Museum – muzeul de arte imersive – care a realizat un program special pentru a permite explorarea în realitate augmentată a marilor muzee ale lumii, începând cu Louvre, Met, Guggenheim, Tate și Prado.