Sari la conținut

Video: Mircea Martin invitat la conferințele Idei în Agora

UPDATE: Înregistrarea video a conferinței

 

Mircea Martin va susține conferința cu tema „Situația studiilor literare” marți, 29 oct., ora 18.00, la Muzeul Municipiului București – Casa Cesianu (pe Calea Victoriei la 151). Intrarea este liberă. Conferința poate fi urmărită și online, pe canalul de Youtube al Muzeului București, life-streaming sau, după ora închiderii, în înregistrare video.

Pe fondul unui proces de marginalizare a literaturii înseși, remarcăm o gravă criză de reprezentare a studiilor literare, care și-au pierdut locul important deținut cândva în ceea ce se numea Bildung. Mai grav mi se pare faptul că literatura tinde să dispară chiar din cuprinsul studiilor care-i poartă numele. După o teorie literară înțeleasă și practicată în anii 60-70 ai secolului trecut ca teorie a literarității și după o istorie literară axată pe opere canonice, avem, începând din anii 80, o teorie literară concepută ca teorie culturală și o istorie literară concepută ca istorie culturală. Literarul nu se mai opune culturalului, autonomia trece în heteronomie, formalismul în conținutism. Din orice perspectivă am privi lucrurile, ceea ce se pierde este diferența literară. Or tocmai diferența literară, adica valoarea literară, ar trebui să ramână”, spune Mircea Martin în prezentarea conferinței.

Evenimentul este programat în cadrul reuniunilor Idei în Agora, format inițiat și realizat de Sorin Antohi.

Mircea Martin (n. 1940) este profesor universitar, critic și istoric literar, teoretician al literaturii, publicist, editor. Membru corespondent al Academiei Române. Pe lângă deceniile de strălucită carieră la Universitatea din București, unde a fost mentorul mai multor generații de profesori, specialiști în literatură și scriitori, a condus cenacluri și cercuri, reviste literare, edituri, asociații profesionale. Vasta sa operă, publicată în țară și în străinătate, a deschis și/sau sintetizat direcții de cercetare în domeniile și temele sale predilecte, combinând o pregătire teoretică remarcabilă și mereu la zi, o capacitate de rezonanță cu tradițiile naționale și internaționale din științele umane și o preocupare de a lega analizele detaliate și tehnice, destinate mai ales specialiștilor, cu sinteze care au contribuit deopotrivă la elevarea mediului profesional și la orientarea spiritului public. 

Mircea Martin – cărți publicate – bibliografie (selectivă):
Generaţie şi creaţie, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1969; ediţia a II-a, nerevăzută, dar adăugită, Reşiţa, Editura Timpul, 2000; eseu asupra „noului val” din literatura română contemporană)

Criticăşi profunzime, Bucureşti, Editura Univers, Colecţia «Studii», 1974; ediţia a II-a, revăzută şi augmentată, intitulată Geometrie şi fineţe, Bucureşti, Editura Institutului Cultural Român; studii asupra criticii franceze, de laSainte-Beuve la Jean-Pierre Richard;

Identificări, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1977; ediţia a II-a nerevăzută, dar adăugită, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2013; eseuri consacrate unor scriitori români moderni şi contemporani;

G. Călinescu şi„complexele” literaturii române, Bucureşti, Editura Albatros, 1981; ediţia a II-a, Piteşti, Editura Paralela 45, 2002; pornind de la istoria monumentală a lui G. Călinescu, lucrarea examinează „complexele” unei literaturi marginale şi întârziate în raport cu „vechea Europă”;

Dicţiunea ideilor, Editura Cartea Românească, 1981; ediţia a II-a, Bucureşti, Editura All, 2010; eseuri asupra unor autori români şi străini, precum şi asupra condiţiilor de posibilitate a scriiturii teoretice;

Introducere în opera lui Fundoianu, Bucureşti, Editura Minerva, Colecţia «Introducere în opera lui…», 1984;

Singura critică, Editura Cartea Românească, 1986; ediţia a II-a, revăzută, Editura Cartea Românească, 2006; eseuri asupra deontologiei criticii literare şi asupra câtorva critici şi istorici literari români

Dicţionar multidisciplinar de terminologie culturală, (coordonator), vol. I (A-B), 1150 de termeni, Editura ART, în curs de apariţie; dicţionarul îşi propune să dea seama de interferenţele între disciplinele legate în mod tradiţional de literatură (poetică, retorică, stilistică, naratologie, teorie, critică şi istorie literară şi celelalte ştiinţe umane: lingvistică, antropologie, filosofie, sociologie, istorie, istoria artelor, istoria ideilor, istoria mentalităţilor, politologie, psihanaliză etc.);conceput într-o perspectivă multidisciplinară, este o lucrare de pionierat nu numai în orizont românesc.