Trei din patru români cred că țara merge într-o direcție greșită. Se putea și mai rău: în toamnă, când negocierile pentru formarea guvernului păreau în impas, 17 din 20 de români spuneau același lucru. Dar nu doar evoluția economică, politică sau culturală a țării îi nemulțumește pe români, ci și direcția în care se îndreaptă lumea întreagă. Astfel, șapte din zece cred că lumea merge într-o direcție greșită și doar unu din patru poate ține pasul cu evoluția culturală, politică, economică și tehnologică a lumii. / N.I.
Datele sunt cuprinse în ediția a IV-a a sondajului „Neîncrederea publică: Vest vs. Est”, realizat de INSCOP-STG-GMF.
Infograficele și analiza datelor

Direcția țării
74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 80,9% în septembrie 2021, 68,1% în iunie 2021 și 70,3% în martie 2021), în timp ce 20,8% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 12,5% în septembrie 2021, 25,1% în iunie 2021 și 23% în martie 2021), iar 4,7% nu știu sau nu răspund.
Depășirea crizei politice a determinat îmbunătățirea percepției direcției țării, însă cotele înregistrate de sondajul nostru din martie anul trecut nu au fost atinse, ca urmare a evenimentelor pe linie de securitate din proximitatea noastră geografică, precum și a cadrului general generat de persistența pandemiei. Prezența acestor factori cauzali este marcată in diada percepției calității vieții de acum vs peste 5 ani când în mentalul colectiv este proiectată și / sau dorită depășirea acestor crize medicale
Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP)

Percepția direcției în care merge țara s-a mai îmbunătățit comparativ cu luna septembrie 2021, dar este sub nivelurile înregistrate în iunie și martie 2021. De asemenea, pe fondul pandemiei, a crizei economice și sociale, se observă și un pesimism cronic al românilor cu privire la evaluarea direcției în care merg lucrurile în lume, raportul dintre cei care spun că lucrurile merg într-o direcție bună în lume, respectiv într-o direcție greșită fiind de 1 la 3. Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul și mai ales percepția viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine la nivelul majorității populației cu excepția tinerilor care sunt ceva mai optimiști decât media populației.
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group
Direcția lumii

Direcție lume
24,2% dintre români consideră că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună în lume, în timp ce 68,9% consideră greșită direcția, iar 6,9% nu știu sau nu răspund.
Important
Românii, cei mulțumiți și cei nemulțumiți, pot participa la seria de consultări publice Viitorul Europei. Dezbaterea este găzduită de o platformă specială a Uniunii Europene și, prin intermediul ei, puteți participa la un eveniment, puteți prezenta o idee sau puteți organiza un eveniment. Între temele deschise dezbaterii sunt subiecte care țin de mediu, justiție socială, valori și drepturi, stat de drept, securitate, transformare digitală, migrație, educație ș.a. Pentru a accesa platforma utilizați linkul https://futureu.europa.eu/?locale=ro. Prezentarea generală a programului poate fi găsită în articolul Eurouniunea – Viitorul este în mâinile tale.
Sursa datelor prezentate
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).
Prezentarea grafică a acestor capitole poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/01/28.01.2022-Capitolul-3-Sondaj-INSCOP-STG-GMF-1.pdf
DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/
Realizatorii sondajului
STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elaborării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.
TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro) reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.
Titlu, intertitlurile și precizările aparțin redacției Cultura.
Pingback: Persoanele cu studii superioare aderă în proporții semnificative la noile teorii ale conspirației - Revista Cultura