Sari la conținut
Prima pagină » Articole recente » Calitatea vieții. Echilibru între optimiști și pesimiști

Calitatea vieții. Echilibru între optimiști și pesimiști

Capitolul dedicat calității vieții din sondajul INSCOP-STG-GMF „Neîncrederea publică: Vest vs. Est”, ediția a IV-a, ianuarie 2022, consemnează că o mare parte dintre români, aproape 70%, percep calitatea vieții ca fiind în scădere față de 2017, dar cei care consideră că peste cinci ani calitatea vieții se va degrada sunt echibrați, proporțional, de cei care consideră că acest indicator va fi în creștere.

Calitatea vieții este un indicator subiectiv, evaluat în sondajele de opinie. El nu se bazează pe cuantificatori reali, măsurabili, ci pe percepția fiecărui participant. La o ediție precedentă a aceluiași sondaj, Remus Ștefureac, președintele Strategic Thinking Group – STG, observa că toți indicatorii obiectivi care descriu calitatea vieții sunt din punct de vedere statistic în creștere, dar percepția subiectivă este că aceștia sunt în scădere. De altfel, percepția scăderii calității vieții apare constant în sondajele de după 1990, indiferent care este perioada de referință și independent de creșterea economică pe care România a înregistrat-o de la an la an în aproape toată perioada de după 2007.

Totuși, în acest an, sondajul de opinie a fost efectuat într-o perioadă marcată de o gamă largă de factori negativi, de natură a degrada atât calitatea efectivă a vieții, cât și percepția acesteia. Astfel, efectele încă severe ale pandemiei au fost agravate de inflația generalizată, scăderea puterii de cumpărare, creșterile masive de preț ale energiei și de instabilitatea internațională. / N.I.

Capitolul dedicat calității vieții din sondajul INSCOP

Evoluție calitatea vieții  – comparație trecut
Întrebați cum își evaluează viața în comparație cu acum 5 ani, 29,3% dintre respondenți au ales varianta „mai bună”, în timp ce 68,9% au optat pentru varianta „mai grea”. Nu știu sau nu răspund 1,8%.
Evoluție calitatea vieții – proiecție viitor
43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viața lor va fi mai bună decât în prezent, în timp ce 46,6% cred că va fi mai grea și 10,2% nu știu sau nu răspund.

Datele fac parte din sondajul „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false – Ediția a IV-a”, realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro). Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 – 18 ianuarie 2022, este împărțit în șapte capitole, primele două capitole fiind dedicate percepției românilor asupra unor elemente ce țin de securitatea militară a țării, respectiv opiniei respondenților privind direcția țării și a Europei, și încrederii în țări și lideri internaționali.

Sumarul întregii cercetări este:

− Capitolul 1: Securitate militară (Publicare: miercuri, 26 ianuarie 2022)
− Capitolul 2: Vest vs. Est. Încrederea în țări și lideri internaționali (Publicare: miercuri, 26 ianuarie 2022)
− Capitolul 3: Direcția în care merge țara și lumea, comparația cu trecutul și cu viitorul (Publicare: vineri,
28 ianuarie 2022)
− Capitolul 4: Național vs. European (Publicare: luni, 31 ianuarie 2022)
− Capitolul 5: Patriotism/naționalism economic (Publicare: luni, 31 ianuarie 2022)
− Capitolul 6: Potențialul electoral al partidelor cu orientare naționalistă (Publicare: miercuri, 2 februarie
2022)
− Capitolul 7: Percepția populației cu privire la dezinformări, știri false, conspirații vaccinare (Publicare:
vineri, 4 februarie 2022)

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

vezi și

Pesimism și disperare în societatea românească

Articol Revista Cultura despre ediția a III-a a sondajului „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.

Un comentariu la „Calitatea vieții. Echilibru între optimiști și pesimiști”

  1. Pingback: Persoanele cu studii superioare aderă în proporții semnificative la noile teorii ale conspirației - Revista Cultura

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.