Intenția de vot: cât de mult a crescut național-populismul?

După guvernarea fratricidă de anul trecut, PNL și USR au continuat scăderea în sondajele privind intenția de vot. De asemenea, PSD, care în 2021 a înregistrat o creștere de la 26 la 36%, a intrat într-o relativă scădere după ce a intrat în guvern. A crescut, în schimb, numărul nehotărâților și a celor care declară că nu vor vota – aproape 20% dintre cei intervievați. Datele apar în cel mai recent sondaj INSCOP.

Trenduri în intenția de vot

Remus Ștefureac, unul dintre realizatorii sondajului, comentează cifrele:

Două concluzii principale:

1. Certurile dintre partidele coaliției aflate la guvernare, pe fondul crizei facturilor la energie, le afectează în mod direct intenția de vot. Deocamdată, impactul este controlabil, dar problema riscă să devină o amenințare majoră dacă relația dintre PSD și PNL nu se va armoniza și cele două partide nu vin cu soluții în locul disputelor politice. După catastrofala criză politică de la finalul anului trecut, oamenii nu mai vor să audă de certuri politice și nu vor avea niciun pic de răbdare și niciun gram de toleranță pentru partidele care le vor provoca.

2. Tensiunile din coaliție și întârzierea oferirii de soluții la problemele sociale alimentează în continuare creșterea AUR. Dacă pe zona de securitate militară, din cauza amenințărilor Rusiei, observăm o creștere foarte puternică a încrederii în NATO, în UE, în Occident, de bun augur pentru moralul națiunii, problemele sociale și politice domestice/interne vor alimenta în continuare adeziunea electorală la discursul ultra-populist.

În ce privește intenția de vot a celor 81% dintre alegători care și-au declarat-o, se observă că un sfert dintre alegători sunt atrași de partidele populist-naționaliste AUR, Forța Dreptei, Partidul Neamul Românesc și Alianța pentru Patrie. În același timp, partide cu tradiție în politica românească, în primul rând UDMR, care este acum în alianța de guvernare, riscă să nu realizeze pragul electoral.

Relația cu politica externă

În linii mari, procentele se mențin și în ceea ce privește alianțele și blocurile politico-economice ale României. Atât încrederea în NATO este în creștere, cât și cea în Uniunea Europeană.

„Percepția privind avantajele aderării la Uniunea Europeană s-a îmbunătățit semnificativ comparativ cu luna septembrie 2021, revenind la un nivel înregistrat anterior crizei politice de la finalul anului trecut. Pe de altă parte, subiectul ieșirii României din Uniunea Europeană (RO-Exit), deși se menține constant la un nivel de susținere de 20% și 25%, trei pătrimi din populație respinge atât ieșirea României din Uniunea Europeană, cât și ideea destrămării Uniunii Europene, motivațiile fiind cât se poate de pragmatice. Chiar și cei care cred că interesul național este prioritar în fața regulilor europene sunt de părere, în proporții covârșitoare, că este totuși în interesul național al țării ca România să rămână membră a Uniunii Europene. Per ansamblu, observăm că depășirea crizei politice de anul trecut, formarea unei coaliții largi, stabile, dar și sentimentul de insecuritate provocat de Rusia au revitalizat adeziunea la valorile și reperele euro-atlantice”, spune Remus Ștefureac.

Se poate observa că procentul celor care sunt de părere că România ar trebui să părăsească Uniunea Europeană este similar cu al celor atrași de formațiunile politice național-populiste sau de inspirație legionară. O altă observație este că PSD, după ce a abandonat linia Dragnea, s-a poziționat pe un discurs mai apropiat de social-democrația europeană, atrăgând un public de centru-stânga, în defavoarea celui extremist și anti-occidental.

Precizări metodologice

Cifrele sunt extrase din sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a, realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/

Titlul, intertitlurile și comentariile care însoțesc graficele aparțin revistei Cultura.