Pesimism și disperare în societatea românească

Suprapunerea a trei crize majore pe o perioadă scurtă de timp – criza pandemică, criza economico-socială și o criza politică neașteptată și inexplicabilă pentru populație a determinat o stare de pesimism accentuată și o prăbușire a percepției cu privire la direcția în care se îndreptă țara. (Remus Ștefureac)

 

Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).
Revista Cultura este partener INSCOP Research pentru diseminarea rezultatelor.

(Titlul acestui material aparține redacției Cultura.)

 

Capitolul 1: 
Direcția țării. Tăierile ilegale ale pădurilor.
Atitudinea față de imigranți și refugiați

Pesimismul populației este accentuat, aproximativ 80% dintre români fiind de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită. Totodată, cercetarea sociologică relevă că aproape jumătate dintre români se opun primirii de refugiați, în timp ce două treimi sunt de părere că aducerea de imigranți ar putea genera probleme grave în societatea românească.

Remus Ștefureac,
președinte Strategic Thinking Group: 
„Suprapunerea a trei crize majore pe o perioadă scurtă de timp – criza pandemică, criza economico-socială și o criză politică neașteptată și inexplicabilă pentru populație a determinat o stare de pesimism accentuată și o prăbușire a percepției cu privire la direcția în care se îndreptă țara. În acest moment, cred că înregistrăm unul dintre cele mai scăzute niveluri ale indicatorului „direcție bună” din ultimul deceniu, cu perspectiva chiar de înrăutățire în contextul apropierii sezonului rece și a impactului exploziei prețurilor la energie asupra costului vieții. Consecințele ignorării faptului că 80% din români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită riscă să fie dramatice, mai ales că o parte semnificativă a populației va fi împinsă în plasa unor opțiuni politice radicale care în orice caz nu vor vindeca, ci doar vor înrăutăți problemele din societate.”

Dan Andronache,
vice-președinte True Story Project (TSP): 
„Observăm cum un complex de factori externi și interni determină fenomenul de percepție a îndreptării României într-o direcție greșită. Valul 4, ce vine cu o intensitate mult mai mare decât în alte state, inflația și mai ales creșterile de prețuri la utilități, taxările anunțate sau sugerate pe care nici guvernările cu orientare de stânga nu le-au efectuat, confuzia reglementărilor publice pe linie de sănătate, cresc gradul de insecuritate și nemulțumire al populației.  Această creștere se reflectă în mișcări de radicalizare accentuată pe fondul creșterii fenomenului de diseminare a informațiilor false sau denaturate. Actualele rezultate ale măsurătorilor noastre, comparabile cu cele efectuate in 2010 în contextul crizei globale, reflectă decuplarea politicului de la realitățile societății.”

 

Analiza extinsă și interpretarea datelor

Direcția țării
80,9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 68,1% în iunie și 70,3% în martie), în timp ce 12,5% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 25,1% în iunie și 23% în martie), iar 6,5% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Sunt în medie mai optimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării următoarele categorii: cei cu vârsta sub 45 de ani,  persoanele cu educație superioară, gulerele albe. Gulerele albastre și locuitorii din regiunea Sud Muntenia, cei care nu utilizează rețelele sociale sunt în medie mai pesimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării.

Tăierile ilegale ale pădurilor
În opinia a 48,8%, tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești și cetățeni români (față de 42,1% în iunie și 45,8% în martie). 44,8% dintre cei intervievați consideră că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine (față de 48,6% în iunie și 47,3% în martie). 6,4% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești se regăsesc cu precădere: locuitorii din București și cei din regiunea București Ilfov. Categoriile de persoane inactive, persoanele cu studii primare și bărbații consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine.

Impactul imigranților
„Aducerea de imigranți ar putea ajuta la acoperirea nevoii de forță de muncă din economia românească” în opinia a 30% dintre cei intervievați, în timp ce 64,2% consideră că ar putea genera probleme grave în societatea românească. Nu știu sau nu răspund 5,8%.
Analiza socio-demografică: Sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația că „aducerea de imigranți ar putea ajuta la acoperirea nevoii de forță de muncă din economia românească” tinerii, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, angajații la privat.
Consideră că aducerea de imigranți ar putea să genereze probleme grave în societatea românească mai ales inactivii pasivi, persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educație mai scăzut și locuitorii din urbanul mic sau din mediul rural.

Atitudinea față de refugiați
Sunt de acord fără condiții ca România să primească refugiați din alte țări 12,3% dintre cei chestionați. 38,8% sunt de acord ca România să primească doar anumite categorii de refugiați și 47,3% se opun ferm acestei idei, fiind de părere că în niciun caz România nu ar trebui să primească refugiați din alte țări. Nu știu sau nu răspund 1,6%.
Analiza socio-demografică: Sunt de acord ca România să primească, cu anumite condiții, refugiați în special tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și gulerele albe. Se opun primirii de refugiați mai ales cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei cu vârsta peste 30 de ani, cei care nu folosesc rețelele sociale.

 

Capitolul 2: Vest vs. Est.
Încredere în țări și lideri internaționali

Aproximativ 60% dintre români apreciază că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Pe de altă parte, încrederea în lideri, țări și organizații internaționale scade semnificativ.

Remus Ștefureac,
președinte Strategic Thinking Group: 
„Starea de nemulțumire profundă instalată în societatea românească contaminează  și încrederea în țări, organizații sau lideri internaționali. Românii rămân pro-occidentali convinși, marea majoritate apreciind că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Totuși, diminuarea încrederii în repere precum Uniunea Europeană sau NATO reflectă în primul rând un fundal emoțional intens, marcat de anxietate și lipsa de orizont provocate de cele trei crize interne care afectează societatea românească – criza sanitară, criza social-economică și criza politică. În acest context, devine remarcabil faptul că, dintre liderii altor țări măsurați, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află pe primul loc în topul popularității. Tendința de scădere a încrederii atât în entități interne, cât și externe subliniază o dată în plus nevoia critică de calmarea scenei politice și reconectarea actului de guvernare de agenda cetățenilor.”

Dan Andronache,
vice-președinte True Story Project (TSP): 
„Retragerea pripită și dezordonată a forțelor SUA din Afganistan, percepută în general ca un abandon, regresia societală românească pe fondul crizei de guvernare și a decuplării agendei acestuia de la agenda societății, comunicarea externă susținută pentru menținerea imaginii de lider puternic a președintelui de la Kremlin determină aceste percepții ce reflectă nevoia societății de securitate și echilibru.”

Analiza extinsă și interpretarea datelor

Încrederea în țări și organizații internaționale
Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (47,1% față de 59,3% în iunie și 49,4% în martie). 45,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 49,2% în iunie și 57,6% în martie) și 42,5% în Uniunea Europeană (față de 55% în iunie și 51,6% în martie). Dintre cei intervievați 40,3% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 47,8% în iunie și 47,2% în martie). Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 16,2% declară că au încredere în Rusia (față de 17,9% în iunie și 16% în martie) și 13,5% în China (față de 16,8% în iunie și 19% în martie).
Analiza socio-demografică: Încrederea în SUA este mai ridicată în rândul persoanelor care nu au cont pe rețelele sociale și al celor care declară că venitul lunar le permite să aibă tot ce le trebuie fără să se restrângă de la ceva. Tind să aibă o încredere mai mare în Germania gulerele albe și persoanele cu studii superioare. Locuitorii din regiunea Vest și gulerele gri au un nivel de încredere mare și foarte mare în Rusia semnificativ mai ridicat decât media. Persoanele cu studii superioare și gulerele albe au încredere în NATO, respectiv UE într-o proporție mai mare decât celelalte categorii.

Încrederea în personalități internaționale
În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova,  au  încredere multă și foarte multă 28,8% dintre români. 25,9% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 36,4% în iunie și 41,6% în martie). În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 21% dintre respondenți (față de 23,9% în iunie și 19% în martie). 16,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Victor Orban, premierul Ungariei, iar 10,1% în Xi Jinping, președintele Chinei.
Influența pozitivă a UE și a SUA asupra României
61,8% consideră că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. 16,5% din totalul eșantionului/populației este de părere că Rusia și China au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Ponderea non-răspunsurilor este de 21,8%.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul peste 90 de mii de locuitori și persoanele care declară că reușesc să cumpere și unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii consideră într-o proporție mai mare decât media că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României.

Politica externă
Întrebați de care dintre următoarele țări ar trebui România să se apropie mai mult în politica sa externă, 30,2% dintre cei intervievați au ales Germania, 18,5% SUA, 7,4% Rusia, 6,5% Franța și 3,8% China. 26% au indicat varianta „niciuna”, iar 7,5% aleg să nu răspundă.
Analiza socio-demografică: Sunt în favoarea unei apropieri de Germania mai ales persoanele cu educație superioară, gulerele albastre și gulerele albe,  locuitorii din urbanul peste 90 de mii de locuitori și din regiunile Centru și București Ilfov. Sunt de părere că ar trebui România să se apropie mai mult de SUA cu precădere tinerii sub 30 de ani și persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, cei care reușesc să aibă tot ce le trebuie. Femeile, persoanele cu o educație scăzută, gulerele gri și cei cu un venit mai redus consideră într-o măsură mai mare decât celelalte categorii că România nu ar trebui să se apropie de nicio altă țară.

Baze militare americane
68,1% dintre cei intervievați (față de 73,8% în iunie și 75,4% în martie)  își exprimă acordul față de afirmația „Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 24,9% își exprimă dezacordul (față de 20,3% în iunie și 20% în martie). 7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Își exprimă acordul față de afirmația „Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe” mai ales tinerii sub 30 de ani și persoanele cu un nivel de educație mai ridicat, în timp ce părerea contrarie se regăsește mai ales în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani și al gulerelor gri.

NATO și apărarea României
55,7% dintre români sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România (față de 66,6% în martie), în timp ce 37,9% consideră că, într-un astfel de scenariu, țara noastră va fi nevoită să se apere singură (față de 29,3% în martie). Ponderea non-răspunsurilor este de 4%.
Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România se regăsesc cu precădere bărbații, persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat. Sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, România va fi nevoită să se apere singură în special femeile, persoanele până în 45 de ani, cei inactivi potențiali activi, gulerele gri și rezidenții din mediul rural.

 

Capitolul 3:
European – Național

Aproximativ două treimi dintre români consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. Aproape 60% din populație este însă de părere că, în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar rămâne în interiorul Uniunii Europene.

Remus Ștefureac,
președinte Strategic Thinking Group: 
„Lipsa de orizont a populației afectată de crizele interne multiple care se suprapun în România, precum și o intensificare puternică a vizibilității narativelor subversive eurosceptice vehiculate tot mai mult în special în mediul online au determinat o scădere accentuată a optimismului cu privire la avantajele integrării europene. (…) Cu toate că majoritatea populației României rămâne rațională și consideră că țara s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar rămâne în UE, creșterea curentului eurosceptic, fie ea și conjuncturală, reprezintă cel mai serios semnal de alarmă pentru clasa politică, pentru mediul de afaceri, pentru elitele intelectuale, pentru societatea noastră în ansamblu (…).”

Dan Andronache,
vice-președinte True Story Project (TSP): 
„Trendul ultimului an de evidentă scădere a sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană este explicat de factori precum: contextul pandemic restrictiv la nivel european, inflația generalizată și în ultima perioadă, criza politică generată atât de iresponsabil pe fondul crizei economico-sanitare. Dar, deloc de neglijat, acest sentiment este augmentat de fluxul de informații false, trunchiate pe linia curentului antivaxer  intern și extern și de lacunele culturii economico-financiare.  În mod îngrijorător, această scădere a încrederii populației în UE nu pune pe gânduri niciunul din vectorii politici mioritici, în condițiile în care, pe termen lung, acest trend poate clătina stabilitatea socială, apartenența și opțiunile geopolitice ale României.”

 

Analiza extinsă și interpretarea datelor

Avantaje vs. Dezavantaje ale aderării la UE
Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 47,2% dintre cei chestionați (față de 56,2% în iunie și 61,4% în martie) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 46,1% sunt de părerea contrarie (față de 35,1% în iunie și 35,2% în martie). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 6,7%.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje în special cei cu vârsta sub 45 de ani, persoanele cu educație superioară și gulerele albe. Cei cu un nivel de educație mai scăzut, gulerele gri și albastre consideră într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje.

Reguli europene vs. interese naționale
27,3% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 28% în iunie). 68,5% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 64,8% în iunie). 4,2% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale în special bărbații, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Sunt de părere că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE, în special femeile, persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani, gulerele gri și persoanele care locuiesc în orașe sub 90 de mii de locuitori.

Potențiala ieșire din UE a României
Din totalul celor care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE, 59% cred că ieșirea din UE ar afecta interesele naționale ale țării noastre, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din totalul eșantionului/populației. 34,2% (23% din total eșantion) sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,8%.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu educație superioară și locuitorii din urban consideră într-o proporție mai mare decât media că ieșirea din UE ar afecta interesele țării noastre. Sunt de părere că ieșirea din UE nu ar afecta interesele țării noastre cu precădere bărbații și gulerele albastre.

Rolul UE în dezvoltarea economică a României
Afirmația „În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 57,8% dintre cei intervievați (față de 62,9% în iunie). 32,9% consideră că „în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (față de 27% în iunie), iar 9,2% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din regiunea Centru sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația „În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene”. Sunt de acord cu afirmația „În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” mai ales persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și gulerele gri.

 

Capitolul 4:
Valori tradiționale vs. modernitate.
Intenția de vot pentru un partid naționalist

Peste 60% dintre români preferă valorile tradiționale în locul drepturilor și libertăților moderne. Totodată, peste două treimi din populație ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională.

Dan Andronache,
vice-președinte True Story Project (TSP): 
„Creșterea procentului populației care ar vota un partid naționalist ce promovează valorile familiei tradiționale și valorile religioase este cauzată în opinia noastră de infodemia exacerbată în ultimele luni, de guvernarea în derivă și de contextul emoțional al crizelor existente ce induc nevoia socială de stabilitate, care în mentalul colectiv este asigurată în special pe linie paternalistă / autocrată. (…) Trendul conservator în creștere din rândul tinerilor se situează în aceeași zonă socio-demografică de fragilitate în fața curentului infodemic actual. Ca semnal de alarmă – problematici precum educația, infrastructura în vederea distribuirii investițiilor și accesului către venituri mai mari, lupta anticorupție, reformarea și flexibilizarea aparatului administrativ central și teritorial – toate declarate formal, dar nerezolvate în ultimele decenii – pot genera în timp mișcări sociale, ce pot deschide, așa cum istoria recentă europeană a demonstrat prin Brexit, acțiuni care pot afecta stabilitatea, securitatea geopolitică și economică a României.”

Remus Ștefureac,
președinte Strategic Thinking Group: 
„Majoritatea populației preferă valorile tradiționale și identifică în mod rațional faptul că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului tinerilor. Totuși, aproape o treime dintre români crede că valorile tradiționale se pierd din cauza străinilor, ceea ce arată consolidarea în societatea românească a unui filon ultra-conservator. Pe acest fond, nu mai reprezintă o surpriză creșterea intenției ipotetice de vot pentru un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională. În acest sens, nu trebuie uitat însă faptul că aceste opțiuni își găsesc de mult timp o reprezentare și în marile partide politice românești unde există curente puternice care promovează narative asociate curentului tradiționalist-religios. Prin urmare, intenția de vot pentru o linie conservatoare este astăzi fragmentată între mai multe partide politice mai vechi sau mai noi.”

 

Analiza extinsă și interpretarea datelor

Valori tradiționale vs. Drepturi și libertăți moderne
63,1% dintre respondenți preferă valorile tradiționale în locul drepturilor și libertăților moderne. 31,3% declară că preferă drepturile și libertățile moderne în locul valorilor tradiționale.  Nu știu sau nu răspund la această întrebare  5,6%.
Analiza socio-demografică: Locuitorii din regiunea de Nord-Est, persoanele cu vârsta peste 45 de ani preferă într-o proporție mai mare decât celelalte categorii valorile tradiționale. Preferă drepturile și libertățile moderne în locul valorilor tradiționale în special tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară.

Cauza pierderii valorilor tradiționale
63,6% dintre cei intervievați consideră că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului generațiilor mai tinere. Sunt de părere că străinii sunt de vină pentru faptul că se pierd valorile tradiționale românești 30,8%. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,6%.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu educație superioară și cei care declară că reușesc să cumpere și unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii, sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât alte categorii că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului generațiilor mai tinere. Varianta „valorile tradiționale românești se pierd din cauză că sunt atacate de  străini” este aleasă în special de persoanele cu educație primară.

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist
68,7% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 59,5% în iunie și 66,4% în martie). 28,2% declară că nu ar vota un astfel de partid (față de 34,8% în iunie și 31,3% în martie). Nu știu sau nu răspund 3%.
Analiza socio-demografică: Ar fi înclinați, într-o proporție mai mare decât media, să voteze pentru un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională, în special femeile, persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și rezidenții din rural. Cei care declară că nu ar vota cu un astfel de partid sunt cu precădere persoanele cu educație superioară și gulerele albe.

 

Capitolul 5:
Percepția populației cu privire
la dezinformări, știri false

Peste jumătate dintre români obișnuiesc să se informeze cel mai des de la TV. Totodată, aproape jumătate dintre ei consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false.

Dan Andronache,
vice-președinte True Story Project (TSP): 
„Percepția expunerii la știri false de către societate este mai ridicată acum în raport cu măsurătorile trecute, însă este mai scăzută, desigur, în rândul segmentelor sociodemografice vulnerabile, ceea ce accentuează necesitatea introducerii unor unelte de evaluare critică a informațiilor atât în cadrul sistemului formal de educație cât și structurarea unui sistem  informal online/offline, care să se adreseze întregii societăți. Responsabilitatea concepției și diseminării soluțiilor aparține în primul rând statului, ce își clatină stabilitatea menținând abordarea pasivă curentă, cât și a societății civile, organizațiilor profesionale și patronale, sau a marilor branduri ce folosesc marketingul, media online/offline într-o cheie cost-eficiență de natură cantitativă ce favorizează inflamarea fenomenului infodemic și menținerea la cote scăzute a calității conținutului media.”

Remus Ștefureac,
președinte Strategic Thinking Group: 
„Observăm o creștere a ponderii românilor care cred că au fost expuși la știri false sau dezinformări, mai mult de jumătate din populație declarând acest lucru. Percepția publică identifică în mod corect pandemia de știri false care contaminează spațiul public. În lipsa unor anticorpi eficienți cum ar fi educarea și antrenarea capacității de a discerne rapid între știri false și știri adevărate, efectul automat este o diminuare a încrederii în toate sursele de informare, inclusiv in cele serioase care sunt concurate cu succes de furnizorii de știri false, subversive.”

 

Analiza extinsă și interpretarea datelor

Sursele de informare ale populației
Întrebați de unde obișnuiesc să se informeze cel mai des, 53,1% dintre români au indicat posturile TV, 21% rețelele sociale, 15,5% ziarele, revistele și publicațiile online și 7,7% posturile de radio. Nu știu sau nu răspund 2,7%.
Analiza socio-demografică: Obișnuiesc să se informeze cel mai des de la TV mai ales cei cu vârsta peste 45 de ani, cei inactivi pasivi, locuitorii din rural sau urbanul mic, cei care nu utilizează rețelele sociale și angajații la stat. Tinerii, locuitorii din București, persoanele care au cont de Tik-Tok și Instagram se informează de pe rețelele sociale într-o măsură mai mare decât celelalte categorii de populație.

Canale media expuse dezinformării
49% dintre respondenți consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false (față de 52,6% în iunie), 35,3% consideră că în această situație se află rețelele sociale (față de 34,9% în iunie), 7,9% ziarele și revistele (față de 4,4% în iunie), 1,8% posturile de radio (față de 2,3% în iunie), 6% nu știu sau nu răspund (față de 5,8% în iunie).
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că rețelele sociale sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales cei din următoarele categorii: tineri până în 30 de ani, persoanele cu studii superioare și gulerele albe. Sunt de părere că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales bărbații, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, persoane care locuiesc în urbanul mare, locuitorii regiunilor Nord Est si Sud Est.

Expunerea personală la știri false
55,6% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare și mare măsură (față de 50,1% în iunie și 55% în martie), iar 40,8% că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (față de 45,6% în iunie și 42,6% în martie). 3,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 4,3% în iunie și 2,5% în martie).
Analiza socio-demografică: Procente mai ridicate ale celor care sunt de părere că au fost expuși în mare și foarte mare măsură în ultimele luni la știri false se regăsesc în rândul următoarelor categorii socio-demografice: persoane între 18 și 29 de ani, persoane cu studii superioare, gulere albe, persoane care declară că venitul lunar le permite să își cumpere și unele bunuri mai scumpe. Consideră că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc la știri false în special gulerele gri, persoanele care nu folosesc rețele sociale.

Țări care susțin acțiuni de propagandă
În viziunea a 18,5% dintre români, Uniunea Europeană este principala sursă a acțiunilor de propagandă, dezinformărilor și știrilor false în România (față de 13,8% în iunie), urmată la mică distanță de Rusia cu 18,1% (față de 25,2% în iunie). Urmează China cu 14,3% (12,2% în iunie), SUA cu 7,3% (față de 7,9% în iunie), Ungaria  cu 6,9% (față de 8% în iunie) și Germania cu 2,2% (față de 3,5% în iunie). 2,7% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România (față de 2,1% în iunie), iar 30% nu știu sau nu răspund (față de 27,3% în iunie).
Analiza socio-demografică: Gulerele albastre sau gri cred într-o măsură mai mare decât restul populației că UE este principala entitate care susține acțiuni de propagandă. Rusia este văzută drept principala țară care susține acțiuni de propagandă cu precădere de către persoanele cu studii superioare și gulerele albe. Cei cu vârsta sub 30 de ani, cei inactivi potențial activi și persoanele cu studii primare cred într-o măsură mai mare decât restul populației că principala țară care susține acțiuni de propagandă este China.

 

DATE METODOLOGICE

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.
Primele două ediții ale sondajului „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” au fost realizate în martie și iunie 2021.

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elaborării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro)  reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.