Inscop Research a efectuat în 2013 și 2023 cercetări asupra preferințelor muzicale ale românilor. La nivel european cele mai recente date despre gusturile muzicale au fost publicat de Eurostat într-un barometru din 2002. Ulterior, datele Eurostat nu au mai inclus cercetări asupra genurilor preferate, ci doar indici de consum și participare la evenimente muzicale, download, streaming, alte forme de consum muzical în spațiu public sau privat. Câteva institute de cercetare din mai multe țări europene au publicat studii mai recente, dar acestea nu sunt efectuate la nivel european, ci doar în câteva țări, sau nu includ toate fenomenele legate de consumul muzical, ci doar unele aspecte ale sale (ex. consumul online, unde studiile indică apariția unui public omnivor, reprezentat mai ales de tineri, care consumă toate genurile muzicale, fără a avea preferințe clare).
Notă: Categoriile testate în studiile efectuate în România sunt doar parțial coerente cu cele din barometrul Eurostat. Pentru detalii, vezi asteriscurile din infografie.
Primele concluzii
Preferințele muzicale ale românilor au evoluat în perioada 2013-2023 în direcția sincronizării cu trendurile de consum la nivel european. (Trebuie ținut cont, totuși, că studiile europene nu au fost actualizate în această perioadă). Totuși, pe unele segmente, deși tendința este de sincronizare, diferențe încă rămân deosebit de mari.
Popularitatea muzicii populare, deși în scădere, rămâne în continuare la cote mult peste media europeană. Însă sunt (sau erau) țări în care muzica tradițională avea cote mult mai mari decât în România: în Portugalia și Grecia aproape două treimi din public. Aceste țări erau urmate în cercetarea Eurostat de Austria, cu o cotă de 44%, sub cea a României. De remarcat și că, în ceea ce privește muzica tradițională, există diferențe foarte mari și în interiorul aceleiași țări. În Germania de exemplu, în Noile Landuri (zona Brandenburg-Saxonia) avea o favorabilitate de 44%, mult peste media națională.
La nivel european, cei mai mulți repondenți declarau că ascultă cu cea mai mare frecvență rock și pop. Media europeană era de 55%. Danemarca (69.9%), Franța (69.1%) și Belgia (64.8%) erau țările cu cei mai mulți ascultători de pop-rock. Cel mai mic procent era în Grecia – 24.1%.
Cine preferă muzica clasică?
Cu o medie europeană de unu din trei, muzica clasică are cote foarte bune de audiență, mult peste percepția comună care indică o scădere dramatică a popularității sale. Țările în care genurile clasice au cei mai mari indici de audiență sunt Luxemburg (45.8), Suedia (41.3) și Marea Britanie (pe atunci în UE – 40.9). În România, muzica clasică a înregistrat o creștere remarcabilă în perioada 2013-2023, de la 22 la 28%.
Muzica clasică: indicii globali
Conform Inscop (vezi prezentarea grafică a sondajului „Evoluția preferințelor muzicale ale românilor în ultimii 10 ani. 2013 vs. 2023), popularitatea muzicii clasice este puțin mai mare în cazul publicului feminin (31%), față de cel masculin (29%) și destul de omogenă pe grupuri de vârstă (totuși publicul din intervalul 18-44 are două-trei procente în plus față de publicul peste 44 de ani). Aproape surprinzător, diferențele între tipurile de localități din România, în ceea ce privește preferința pentru muzica clasică, sunt destul de mici. Graficul arată o curbă cu o creștere de la mediul rural prin orașele mici și cele mari și un vârf de audiență în București, dar panta acestui grafic este una foarte lină, ceea ce indică diferențe aproape nesemnificative între tipurile de localități. Pentru București indicele este de 32%, iar pentru mediul rural 27%. De asemenea, diferențele între regiuni sunt irelevante.
Muzica clasică: disparități
Indicii care captează diferențe majore în audiența muzicii clasice sunt ocupația, educația și veniturile. În ceea ce privește educația, cu cât nivelul acesteia scade, cu atât crește deschiderea către muzica clasică. Totuși, chiar și pentru publicul absolvent de studii superioare, audiența acestui gen muzical nu depășește 39%. Pe de altă parte, audiența muzicii clasice obține o cotă foarte departe de zero (19%, de fapt) în cazul celor al căror nivel de studii nu a trecut de educația primară. Pe categorii ocupaționale, gulerele gri (profesiile tehnice sau mai puțin specializate) preferă acest gen în proporție de 50%, iar gulerele albe în proporție de 39%. Populația inactivă are cele mai mici cote.
După nivelul de venituri, cea mai mare audiență a muzicii clasice este în cazul celor care au venituri ce le asigură doar strictul necesar (se află la limita sărăciei). Cele mai mici cote sunt în cazul celor sub limita sărăciei și al celor care au venituri ce le asigură un trai decent.
Preferințe muzicale în România: cine ascultă rock?
Audiența rock a scăzut cu 3 procente în 10 ani, de la 19.5 la 16.5%.
Studiul din România a măsurat distinct audiența rock de cea pop, spre deosebire de studiul european, care a integrat cele două categorii. Ca urmare, cifra de audiență din cele două studii nu poate fi comparată în mod real.
Publicul rock
- Există o ușoară discrepanță între publicul feminin și cel masculin, cu un plus pentru cel din urmă (19% față de 14%).
- Pe categorii de vârstă, surprinzător este că vârful de interes apare în cazul populației 30-44. Această grupă de vârstă este cea de după epoca de aur a rock-ului și poate fi etichetată ca „generația MTV”. În cazul grupei 18-29, popularitatea genului este, de asemenea, peste medie. Grupa 45-59, care corespunde, la nivel mondial, epocii hard-rock, în România este mai puțin atașată de acest gen (doar 19%, față de 24% al generației următoare). Cei peste 59 de ani ascultă rock doar în proporție de 8%.
- După nivelul de studii, ascultătorii de rock sunt predominant absolvenți de studii superioare. În cazul acestei populații, popularitatea rock-ului ajunge la o treime. Absolvenții de studii medii și primare au aproape aceeași cotă de interes – 13-14%.
- Ocupațional, rockul se identifică cu gulerele albe (public înalt specializat). Cota de popularitate în acest caz este de 29%. Cel mai puțin atașați de acest gen muzical sunt cei din grupele inactive pe piața muncii – 7%.
- În București și orașele mari publicul rock reprezintă 21-22% din populație. În mediul rural doar 13%.
- Pe regiuni, popularitatea genului este relativ omogenă. Diferențele sunt plusul pentru București-Ilfov (27% din populație) și minusul din regiunea Nord-Vest (Maramureș) – doar 9%.
- Pe categorii de venit, diferențele sunt nesemnificative. Singura diferență remarcabilă este preferința pentru rock a celor din grupa a doua de venituri, care își asigură toate cele necesare și își permite achiziția de lucruri scumpe. În cazul acestei categorii, consumul rock este semnificativ peste medie – 29%.
- Salariații la stat ascultă rock în proporție de 19% (apropiat de media națională). În schimb, salariații în mediul privat preferă rock-ul în proporție de 30%.
Preferințe muzicale în România: cine ascultă manele?
Audiența acestui gen muzical a înregistrat cea mai mare creștere în 10 ani: de la 14.2 la 21.6%.
Publicul care preferă manelele. Asemănări, deosebiri și..
- Nu există diferențe de gen. Bărbații și femeile au aproape aceleași cote – 21-22%.
- Pe grupe de vârstă, indici mult peste medie apar în cazul populației tinere. În grupa de vârstă 18-29 popularitatea genului este de 38%. Mult peste medie este cota și în cazul populației 30-44 (32%). Populația 65+ ascultă manele doar în proporție de 4%.
- Pe categorii de studii, populația cu studii primare domină indicii de audiență, cu un procent de 40%. În cazul tinerilor, această populație este constituită în mare parte din cei care au abandonat timpuri școala. Absolvenții învățământului mediu ascultă manele în proporție de 21%. În cazul celor cu studii superioare, popularitatea genului scade la 12%.
- Pe categorii de localități, audiența manelelor în marile orașe este mult sub medie (doar 9%). Excepția o reprezintă Bucureștiul, unde ponderea urcă la 22%. În mediul rural și în micile orașe audiența este de 24-28%.
- Pe regiuni, populația din Sud-Muntenia este cea care trage în sus media națională. Cu o pondere de 36%, Sud-Muntenia este regiunea cea mai atașată de acest gen muzical. Regiunea învecinată, Sud-Vest Oltenia, are cote semnificativ mai mici – doar 14%, mult sub media națională. Cote foarte mici sunt și în Nord-Vest (10%) și Centru (18%). În fiecare din aceste regiuni, manelele nu au reușit să disloce muzica tradițională, pe care, de regulă, o înlocuiesc în preferințele publicului.
…discrepanțe
- Ocupațional, cele mai mici cote de audiență pentru manele se înregistrează la cele două capete ale spectrului social: inactivii potențial pasivi (5%) și gulerele albe (10%). În schimb, cele mai mari cote sunt în cazul inactivilor potențial activi (40%) și al gulerelor albastre (30%).
- Clasamentul după categorii de venituri arată o imagine radical diferită decât cel ocupațional. Aparent, datele obținute au capacitatea de a fi disonante. În cazul veniturilor, capetele spectrului social sunt cele care au cea mai mare preferință pentru manele. Cei sub limita subzistenței preferă manelele în proporție de 29%. La rândul lor, cei care declară cele mai mari venituri și care își pot asigura toate cele necesare au o preferință pentru manele în proporție de 24%. Discrepanța cifrelor dintre categoriile ocupaționale și cele de venituri reflectă în mod direct faptul că veniturile nu sunt sincronizate cu ocupațiilor. Fiecare dintre cei doi indicatori descrie un spectru social radical diferit.
Preferințele muzicale ale românilor. Concluzii generale
Conform Inscop Research, întrebați ce gen de muzică ascultă, 47.3% dintre cei chestionați menționează muzica populară (față de 49.7% în 2013), 29.2% pop-dance (față de 41% în 2013), 28.3% cea clasică (față de 22.8% în 2013), 21.6% manele (față de 14.2% în 2013), 19.2% hip-hop (față de 18.2% în 2013), iar 16.5% rock (față de 19.5% în 2013). 10.8% menționează alt gen (față de 2.7% în 2013). 4.8% dintre respondenți spun că nu ascultă muzică (față de 1% în 2013), iar 0.9% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Important de precizat că la această întrebare, participanții la sondaj au avut posibilitatea să aleagă mai multe opțiuni de răspuns.
Preferințele muzicale ale românilor au cunoscut unele modificări în ultimul deceniu, cele mai importante fiind scăderea semnificativă a ponderii celor care preferă muzica pop-dance, creșterea ponderii celor care ascultă manele, dar și a celor care ascultă muzică clasică. Cifra cu semnificația cea mai importantă este ponderea foarte redusă a celor care declară că nu ascultă muzică, de sub 5% din populație. Practic, aproximativ 95% dintre români ascultă muzică, indiferent de genul muzical preferat.
Remus Ștefureac, director Inscop Research
Pentru datele metodologie și condițiile efectuării sondajului, vezi Sondaj de opinie INSCOP Research realizat la comanda News.ro (Partea a VII-a & a VIII-a: Consum cultural și preferințe muzicale) pe site-ul institutului de cercetare.
Pentru eurobarometrul citat, vezi Europeans’ participation in cultural activities [PDF, online]
- Note pentru o proastă înțelegere a politicii - 6 decembrie 2024
- Cazuri dovedite și situații în care s-a invocat denaturarea procesului electoral prin cyberatacuri și AI - 30 noiembrie 2024
- De câte milioane de voturi e nevoie pentru a câștiga alegerile? - 26 noiembrie 2024
Pingback: „Războiul cultural” al genurilor muzicale - Nicu Ilie