Dupa mai bine de doua decenii în care avui privilegiul de a lucra ca angajat al Academiei de Muzica „G. Dima“ din Cluj, stagiunea permanenta a acestei institutii continua sa ma uluiasca prin calitatea, clarviziunea, intensitatea, diversitatea, spiritul judicios al programarii. Pe de alta parte, succesiunea rapida si atât de ofertanta a evenimentelor artistice si stiintifice desfasurate aici nu mi-a lasat – aproape niciodata – timp pentru o evaluare globala a celor vazute si ascultate de-a lungul fiecarui an universitar.
Asemenea consemnari retrospective sunt cât se poate de necesare din perspectiva istorica, iar a le neglija ar fi contraproductiv (mai ales daca avem în vedere ca apetenta intelectualitatii noastre spre autodenigrare si trecere sub tacere a propriilor merite a ajuns, de mult timp, în faza de maladie cronica). În acest context, permiteti-mi sa trec în revista o serie dintre actiunile ultimelor trei luni (aprilie-iunie 2013), ale Stagiunii cu numarul 48, programate sub egida principalei institutii de învatamânt superior muzical-coreografic din Transilvania. În respectivul interval de timp s-au succedat câteva manifestari reprezentative, acoperind un spectru tematic vast si bine echilibrat – de la muzica baroca pâna la cea de avangarda.
În pofida teribilelor dificultati generate de criza prin care trece Uniunea Europeana (si, cu atât mai mult, tarile recent aderate), am avut parte de o noua si reusita editie (a zecea!) a Festivalului Cluj Modern. Acesta fu inaugurat printr-o dubla premiera: spectacolul coupé de balet contemporan si opera dada intitulat „Evadada“. Pe scena celei mai frumoase opere a tarii noastre (Opera Româna din Cluj) au fost prezentate „La Deuxième Aventure (céleste) de Monsieur Antipyrine“, a compozitorului Ionica Pop (pe un libret de Ion Pachia Tatomirescu, dupa piesa omonima a lui Tristan Tzara) si baletul în sapte monologuri „Eva de Liviu Danceanu“. Ambele lucrari învedereaza un caracter ludic-provocator, situabil în descendenta insurectiilor estetice de factura dadaista din urma cu un secol (la aparitia carora contributia artistilor originari din România ramâne indeniabila). Sub aspect muzical cele doua piese reconfirma – daca mai era nevoie – maturitatea si deschiderea conceptuala a scolii române contemporane. Inspiratele partituri ale lui Ionica Pop si Liviu Danceanu au beneficiat de excelente transpuneri scenice. În primul caz, regia a fost asigurata de Octavian Jighirgiu, iar interpretarea le-a apartinut în exclusivitate studentilor de la Sectia Canto a Academiei de Muzica „G. Dima“. Acestia s-au implicat cu pasiune si entuziasm juvenil în crearea unui spectacol funambulesc, sustras oricaror canoane prestabilite (scenografia si costumele Liliana Moraru, regia de culise si luminile Dan Lupea, pregatirea muzicala Francisc Fuchs). Excelenta, ca întotdeauna, contributia dirijorului Matei Pop, de data aceasta împreuna cu Ansamblul „Ad Hoc“. Baletul „Eva“, pe muzica pentru percutie a lui Liviu Danceanu, a fost transpus scenic de talentata coreografa Melinda Jakab, fiind interpretat de un septet alcatuit din balerine si actrite, pe fundalul sonor al Ansamblului de Percutie, fondat de Grigore Pop si coordonat de Matei Pop. Îndraznetul experiment „Evadada“ a fost primit cu caldura de numerosul public prezent la inaugurarea Festivalului „Cluj Modern”.
Contrazicând prejudecatile legate de caracterul exclusivist-incomprehensibil al muzicii contemporane, Sala Studio a AMGD a fost plina la toate galele festivalului, pe durata unei saptamâni. E adevarat ca pentru asa ceva e necesara o serioasa traditie de propagare a valorilor muzicii noi, domeniu în care a excelat ansamblul „Ars Nova de Cluj“, condus fara întrerupere din 1968 pâna azi de Cornel Taranu. În recitalul din prezenta editie, instrumentatia formatiei a avut parca un plus de culoare – doua viori, o viola, violoncel, contrabas, clarinet/clarinet bas, doi corni, fagot, trombon, saxofon, trompeta, vibrafon, percutie. Doua dintre piese au sublimat întâmplari tragice: „Cristiascensiocello“ dedicata de Octavian Nemescu fiului sau, mare speranta a regiei cinematografice, mort într-un absurd accident la 27 de ani, si „Triade pentru ansamblu“, omagiul lui Cornel Taranu pentru Gerda Türk. Întregul program a cuprins prime auditii, demonstrând diversitatea si seriozitatea componisticii române a ultimelor decenii – de la „Ipostaze pentru clarinet si pian“ (din 1971!) de Viorel Munteanu, pâna la „Distance zéro“ pentru clarinet bas si percutie de Costin Miereanu (1987) si „Pentru voi“ pentru soprana si ansamblu (2011) de Ulpiu Vlad. În prima parte a aceleiasi gale am avut parte de o mini-panorama a creatiei electroacustice actuale: „Digital Birds“ pentru mediu electronic de Calin Ioachimescu, „Peisagii“ pentru mediu electronic de Ciprian Pop, „Drones II“ pentru vioara, „nanoKontrol“ si „iFPH“ de Adrian Borza, „Crepuscul“ de Tudor Feraru, plus o piesa a liderului miscarii muzicale electroacustice din Portugalia, Miguel Azguime. Din vastul repertoriu compus de acesta a fost prezentata piesa „Le Dicible Enfin Fini“ pentru mediu electronic (2003).
Printre laudabilele initiative ale Festivalului „Cluj Modern“ s-au numarat cel putin doua gale tematice. Am în vedere, în primul rând, aniversarea a treizeci de ani de activitate a Trio-ului „Contraste“ din Timisoara. Alcatuit actualmente din briantii muzicieni Sorin Petrescu/ pian, sintetizator, percutie, voce; Ion Bogdan Stefanescu / flaut, flaut bas, piculina si Doru Roman / percutie, grupul parcuge cu dezinvoltura o diversitate de domenii expresive, iar la Cluj a reusit sa ne ofere un program cuprinzând în exclusivitate compozitori români (în ordinea din program): Darie Nemes-Bota, George Balint, Aurel Stroe, Horatiu Radulescu, Corneliu Dan Georgescu, Gabriel Malancioiu, Lucian Metianu, Dan Buciu, Laura Manolache, Violeta Dinescu. As zice ca nivelul estetic atins de Contraste corespunde frazei pronuntate de Sorin Petrescu care, referindu-se la o întâlnire cu Aurel Stroe la Darmstadt în 1990, evoca un timp fast, „pe când reputatia era mai importanta decât reclama“.
La fel de interesanta a fost seara, intitulata generic Cluj – à la carte, dedicata compozitorilor clujeni (sau formati în perimetrul cultural iradiat de capitala transilvana). Daca despre Sigismund Toduta, György Ligeti, Liviu Glodeanu, Vasile Herman, Valentin Timaru, Gabriel Irànyi, Adrian Pop, Ede Terényi, comentariile sunt de prisos, am constatat cu bucurie ca noua scoala componistica de la Cluj e în plina ascensiune. Însusindu-si câstigurile esteticii postmoderne, acesti tineri creatori afirmati de pe la începutul secolului XXI redau muzicii caracterul ei comunicativ, dupa decenii de austeritate si ermetism conceptual. În speta, cei cântati (si aplaudati) în gala respectiva au fost Razvan Metea, Cristian Bence-Muk, Iulia Cibisescu-Duran, Tiberiu Herdlicska si Dan Variu. În gala intitulata „Soledades y encuentros“ au evoluat Alexandru Gavrilovici / vioara si Costin Soare / ghitara clasica, iar concertul de închidere a fost interpretat de orchestra simfonica a Filarmonicii „Transilvania“, dirijata de francezul Alain Pâris, avându-l ca solist pe violonistul basarabean Ilian Gârnet. Programul a cuprins trei prime auditii românesti: „Hetero(sym)fonia“ de Cornel Taranu, „Frenesia 2“ de Dan Dediu si „Clocks III“ de Doina Rotaru, precum si „Métaboles“ de Henri Dutilleux si fulminantul „Concert nr. 1“ pentru vioara si orchestra în re major, compus de Serghei Prokofiev în 1917.
„Cluj Modern“ nu a neglijat nici reflectia asupra artei sunetelor, printr-un Simpozion intitulat „Capcane si riscuri ale comunicarii intra-muzicale: terminologie, notatie, interpretare“. Au sustinut comunicari Gabriel Banciu, Liviu Danceanu, Dan Dediu, Fabio de Sanctis, Violeta Dinescu, Corneliu Dan Georgescu, Nelida Nedelcut, Tatiana Oltean, Pavel Puscas, Dorothea Redepenning si Bianca Tiplea Temes.
Autor: Virgil MihaiuApărut în nr. 427