Free Art ne salveaza de poluarea politica

Trei importante vesti am primit de la recent încheiatul proiect „Free Art“, prima Tabara de Street Art din România, ce a debutat la Copsa Mica pe 23 august 2010. E pentru prima oara în istoria de patruzeci de ani a miscarii Graffiti când o autoritate a administratiei publice locale pune la dispozitia unor artisti aflati în underground, mereu la marginea discutabila a legalitatii, o rezidenta de creatie, suprafete de expunere si materiale de lucru. E pentru prima data când bannerele electorale din campania prezidentiala si europarlamentara expuse undeva devin un nou suport pentru exprimarea libertatii. Spiritul critic al miscarii street-art a fost pus la lucru, folosindu-se si de tehnicile ecologice de reciclare, pentru a transforma mesajul poluant al sloganurilor electorale în suprafete eliberate de ideologie. Cu opere vizuale realizate prin pulverizarea vopselei si conturate de liniile unor markere speciale ajungem la a treia noutate: crearea primului patrimoniu public, la noi, de lucrari de street-art, un patrimoniu ce anunta în viitorul apropiat primul Muzeu Graffiti din România.

Copsa Mica a concurat înainte si câtiva ani dupa Revolutie pentru terifiantul loc întâi la categoria „cel mai poluat oras industrial din lume“. Orasul celebru pentru „negru de fum“ si pentru procesarea neferoaselor e de câtiva ani o ruina întinsa pe patruzeci de hectare. Au ramas turnurile ca niste cadavre de caramida neagra peste un praf gri si înecacios ce acopera serpuirea de drumuri dintre cele doua combinate de la Copsa Mica. De când ma stiu, mergând spre Blaj, îmi era clar ca am ajuns si am trecut de Copsa Mica dupa negreala densa de pe case si de pe toata verdeata ce mai reusea sa supravietuiasca prin aerul „negru de fum“. De câtiva ani, însa, primarul Daniel Tudor Mihalache a împadurit dealurile ce prind Copsa Mica ca într-un cazan plin ochi de ruine si pulbere gri. Semnul ca noua politica eco a oficialitatilor locale da roade l-am vazut cu ochii mei: printre smocurile de verdeata ce au crescut în desertul combinatului am zarit trecând ca o naluca un iepure. Semn de noroc, i-am spus primarului Mihalache, un om cu totul si cu totul special pentru ca vrea sa faca din cultura si ecologie noile semne identitare ale orasului Copsa Mica. Relatia dintre cultura si ecologie a nascut, de altfel, prima Tabara de Street-Art din România, un proiect initiat si coordonat de Mihai Zgondoiu, un artist vizual care, deloc întâmplator pentru proiectul sau de la Copsa Mica, finalizeaza o teza de doctorat cu tema „Matrite vizuale si noile media“.
„Sufla sau mori!“
Pe 23 august 2010, la Copsa Mica, nouasprezece artisti si grafferi din România si Franta au început lucrul la „Free Art“: Gabriel Agu aka Gabiagu (Bucuresti), Cristina Bogdan (Paris), Delia Calinescu aka Zoita (Bucuresti), Francisc Chiuariu (Bucuresti), Claudiu Cobilanschi (Bucuresti), ETIC (Alba Iulia), Dani Macovei aka Zanga (Paris), NAB (Alba Iulia), Christian Horatiu Pavelescu (Timisoara), Dan Raul Pintea (Sibiu), Sorin Panazan (Medias), Catalin Precup (Cluj), REBIT (Medias), Gwen Samidoust (Paris), Albert Tiberiu Sofian (Sibiu), Gina Ster (Bucuresti), Aurel TAR (Bucuresti), Florin Tomescu aka Fully (Sibiu), Mihai Zgondoiu aka Zgondy (Bucuresti/Medias). Într-o hala industriala aflata în spatele primariei, timp de sase zile, ei au pulverizat texte, imagini si idei ale libertatii. La ore din zi si din noapte, hala „Free Art“ a fost loc de discurs plastic multiplicat sau suflat pe bannerele din care zâmbeau, imaginati ori reali, europarlamentari, candidati la Presedintia României, fiecare având de vânzare sloganuri despre bine si viitor. Hala Free Art a fost pardosita cu spray-uri, cutii cu vopsea, markere, sabloane din carton, compresoare si pistoale cu vopsea. I-am vazut pe artisti cu manusi chirurgicale lucrând pe verticala, în picioare sau pe scari. Din spray-urile lor au fost conturate pe fostele bannere electorale câteva texte pe care le-am improvizat pe loc: „Vei gasi partea cea mai ascunsa din creier si mai apoi Absenta // Sufla sau mori!“ (o lucrare de Francisc Chiuariu), „ esti o tinta / cea mai buna cuminte si de vreme acasa / o tinta careia îi plac cartofii prajiti / filmele sexy / meciurile de K1 / o tinta buna de taxe si impozite / vot / profit / descarc furie si un lexic de 40 de arginti / suflu peste tine chiar acum / esti si tu o tinta!“ (o lucrare de Florin Tomescu), „Sexy Beast“ (o lucrare de Gabriel Agu), „Baga Bani!“ (un sablon-slogan imaginat de Aurel Tar), „Jesus Was Here“ (o lucrare de Zoita), „Thank You“ (o lucrare de Gina Ster).  Dupa sase zile de lucru în comun – de remarcat faptul ca o seama de lucrari au fost facute prin contributia mai multor artisti – au iesit cincizeci de opere street-art. De pe 28 august 2010 pâna pe 28 septembrie 2010, acestea pot fi admirate pe DN 14 de cei care ies si intra în Copsa Mica cu masina sau pe jos, într-o expozitie de strada ce va fi, dupa cum ne-a asigurat primarul Daniel Tudor Mihalache, itinerata în câteva orase din România sub genericul „Turul Free Art“.
Free Mind vs Street Art = Free Art
Mihai Zgondoiu, curatorul Taberei de creatie „Free Art“, a raspuns în exclusivitate pentru revista „Cultura“, partenerul media al acestui eveniment, întrebarilor „De ce Copsa Mica? De ce Street Art?“: „În perioada regimului comunist, Copsa Mica a fost cea mai poluata zona din întreaga Europa. În regimul dictatorial al lui Ceausescu, nimeni nu avea curajul sa faca public realitatea unei calamitati ecologice abatute asupra întregii zone. Asadar, acest oras total industrializat era cunoscut lumii întregi prin caracteristici deloc încântatoare precum: poluarea, mizeria, saracia, negrul de fum. La douazeci de ani de la caderea regimului comunist, orasul Copsa Mica poate vorbi, în sfârsit, la trecut despre toate fetele negative si întunecate ce i-au marcat existenta. Zona industriala a ramas precum un muzeu al ororii negrului de fum: turnurile gigante, cenusii si structurile metalice mai amintesc vag de pata neagra ce se asternea continuu peste acest tinut. Astazi, orasul naste petice de verdeata, parcuri si spatii de agrement. Traversarea orasului pe DN 14 nu mai este un calvar, ci o curiozitate, privind transformarile în bine ce au loc aici. La buna initiativa a primarului, Daniel Tudor Mihalache (omul care a dat culoare si spirit localitatii), a fost lansata ideea unei colaborãri cu tineri artisti profesionisti ori grafferi de marca pentru a schimba concepte si perceptii învechite prin jocuri cromatice si gesturi creative spontane. Formula de baza a fost: Free Mind vs Street Art = Free Art. Necesitatea unei manifestari eco-graffiti în acest spatiu poate fi considerata drept sigur triumf al mediului viu si al creatiei dupa saptezeci de ani de prelucrare industriala a metalelor celor mai toxice: plumbul si zincul. Astfel, o terapie cromatica ce rezoneaza cu gestul artistic eliberat de constrângeri si limite marcheaza pozitiv Copsa Mica, o asezare atestata în urma cu 608 ani pe harta oraselor europene“.
Muzeu Graffiti la Copsa Mica
Având la activ peste patruzeci de ani de activitate neîntrerupta, fiind în mare parte ilegala, miscarea Graffiti a lansat si influentat artisti importanti de-a lungul timpului, creând cel mai mare muzeu în aer liber, acela al strazii. Datorita unei game variate de tehnici  folosite în prezent de artistii strazii se vorbeste deja de o miscare post-graffiti care a nascut urmatorii termeni de referinta: Street Art (arta urbana) si Guerilla Art. Acesta din urma înglobeaza si actiunile artistice facute în strada, cum ar fi instalatiile vizuale si interventiile artistice în spatiul public. În zilele noastre (înca) în plin post-modernism,  arta coboara din muzee în strada si viceversa. Fiind accesibile tuturor claselor sociale, mesajele vizuale stradale sunt o alternativa la bombardamentul informational comercial ce ne este servit la tot pasul.
Proiectul initiat de Mihai Zgondoiu si pus în pagina realitatii gratie primarului Daniel Tudor Mihalache, rara avis în România!, are acum un patrimoniu unic: cincizeci de lucrari în maniera street-art! Acest patrimoniu va fi multiplicat în anii urmatori cu noi editii ale Taberei „Free Art“ si va fi germenele primului Muzeu Graffiti din România, ce va fi deschis la Copsa Mica. Un muzeu viu, cu artisti vii interesati de tehnicile street-art si de cele tinând de gravura experimentala. Sunt sigur ca va fi un proiect de interes european care va împleti filosofia graffiti cu viziunea eco.
Nimic nu se pierde, totul
se recicleaza!
Traim într-un timp al inserturilor publicitare, al discursurilor vizuale intersanjabile ce îsi cauta o regenerare ideatica prin spatiile date de noile suporturi si de noile media, prin ideile oferite de reciclarea unor suporturi si a unor medii de expunere. Nimic nu se pierde, totul se recicleaza! – a devenit, astfel, un pretext de creatie pentru 19 artisti vizuali de la noi si din Franta care au lucrat în prima Tabara de street art din România. Tehnicile graffiti si tehnicile ecologice de reciclare a unor suporturi au fost bun prilej de a sonda interioritatea fiecarui creator fata cu gestul artistic de a se elibera de canoanele sociale si politice ale zilei. Ideea de a folosi drept suprafata de expunere si de creatie bannerele electorale ne-a oferit, cu cele 50 de lucrari de street-art, sentimentul stenic al eliberarii de ideologie, de propaganda si de manipularea vizuala. Desemnul artistic, lipsit de ideologie, ne salveaza, în cele din urma, de poluarea politica, sociala si morala! Semnele libertatii, cu inefabila descatusare de spirit, cu dorinta de a recupera elemente plastice din filosofia eco, au devenit si provocare, si asumare a unei formule de cercetare a vizualului. „Free Art“ a fost locul în care tot ce pare mai persuasiv în materie de seductie a publicului, sloganul sau logoul politic, s-au transformat în lucrari si opere cu adevarat revelatoare pentru nevoile culturale si spirituale ale unui spatiu public. Vivat Free Art!

P.S. Mai multe imagini si amanunte despre Tabara „Free Art“ puteti gasi accesând adresa web: www.free-art-camp.blogspot.com.