Asociația VAR Cultural lansează un nou proiect de cercetare artistică în frame-ul căreia introduce cercetarea sociologică, psihologică și antropologică.
La finalul unui proces care implică o echipă transdisciplinară, rezultatul se constituie într-un spațiu de reflecție asupra conviețuirii moderne și asupra arhitecturii cuplului.
„Solenoid” este primul roman semnat de un autor român inclus pe lista nominalizărilor pentru International Booker Prize, într-o selecție de 13 titluri din 154 de înscrieri. Traducerea în limba engleză a romanului, semnată de Sean Cotter, a fost publicată de editura americană Deep Vellum în 2022 și de editura britanică Pushkin Press în 2024. Pentru „Solenoid”, Mircea Cărtărescu a mai fost distins în 2024 cu The International Dublin Literary Award.
Filmat între 2021 și 2023, în mare parte în munții Sucevei, proiectul a pornit de la observația unei noi forme de protest în România: localnici care transmiteau live din păduri, confruntând direct exploatatorii de lemn și autoritățile pe care le considerau complice. Pe măsură ce filmul avansa, regizorii s-au trezit implicați direct în realitatea pe care încercau să o documenteze. Filmul semnat de Mihai Gavril Dragolea și Radu Mocanu este produs de Manifest Film.
Galeria Jecza din Timișoara își consolidează poziția pe scena internațională a artei
Trei lucrări aflate în portofoliul galeriei au fost achiziționate de Museum of Modern Art (MoMA) din New York. Cele trei lucrări semnate de artistul Iosif Király, sunt colaje fotografice realizate între 1986 și 1990. Lucrprile au fost selectate de curatoarea Roxana Marcoci în cadrul Paris Photo Fair 2024.
<<Mereu am vorbit în spectacolele mele despre condiția umană și nici acum nu pot să ocolesc tragedia deconexiunii societății contemporane de la fundamentele unei spiritualități curate. Lucrurile capătă perspectivă atunci când cineva se confruntă cu propria sa mortalitate și cred că, în mod colectiv, lumea noastră a fost diagnosticată cu cancer terminal și trebuie, așa cum ar face oricine, să ne punem ordine în prioritățile noastre.>>
<<#AiciSeViseazăLaSchimbare” de la Teatrul Masca s-a născut dintr-o nevoie profundă de a documenta și de a da glas unor frământări colective.>>
<<Dacă acest spectacol reușește să pună în mișcare o persoană, să o facă să își pună întrebări sau să ia atitudine, atunci scopul nostru a fost atins. Îmi doresc ca teatrul sa fie curaj. As vrea ca actorii și publicul să nu se teamă sa abordeze subiecte dificile. Dialogul lor poate influența lumea fiindcă lumea are nevoie mereu de viziuni noi. Cred că teatrul, ca orice formă de artă, trebuie să aibă un scop – iar scopul meu este să las o lume mai bună în urma mea.>>
A apărut primul roman autobiografic al prozatoarei Doina Ruști, „Ferenike”, despre care Adrian Lesenciuc spune că îl ține pe cititor „captiv în cețurile propriilor culpe pe care le rostogolește deopotrivă cu protagonista, până în miezul sufletului rămas neprotejat, crud, sincer și cumplit de contagios”.
Crin se ceartă cu Ponta. Ponta vorbește (nu de bine) despre Crin.
Lasconi se ceartă cu Nicușor. Nicușor zice că el nu este în conflict cu nimeni, dar o subminează hotărât pe Lasconi, prin susținătorii săi din USR.
De cealaltă parte, izolaționștii (AUR, SOS, POT, Simion, Georgescu etc.), care NU sunt suveraniști, ci extremiști cu apucături anarhiste, merg înainte, pe direcția destructurării țării, prin slăbirea principiilor democratice și a instituțiilor fundamentale ale Statului Român. Câteva televiziuni ajută – nestingherite de CNA – la acest proces de dinamitare a „pământului strămoșesc”.
Între timp, atacurile asupra fostului Președinte Klaus Iohannis se mută, parcă la comandă, spre premierul Ciolacu. Oarecum gradual, dar cu o intensitate în creștere, speranțele unora dintre români se îndreaptă către Ilie Bolojan: „Va candida? Nu va candida?”.
O să vedem încotro mergem, dar nu suntem chiar pe cel mai potrivit drum, în perspectiva alegerilor din mai 2025, care se vor desfășura în cel mai complicat context geopolitic din ultimii 80 de ani.
În astfel de momente, avem nevoie de oameni serioși, cu cap limpede și curaj, nu de furie, istericale, acțiuni revanșarde și ambiții personale sau de grup.
De trei ani, analiști, specialiști în spațiul ex-sovietic, experți militari, politologi, psihologi, jurnaliști și chibiți tot încearcă să ghicească de ce Putin a invadat Ucraina. Dificultatea este dată de aparenta lipsă a oricărei logici politice și economice din spatele unui asemenea gest.
Ucraina nu are valoare de utilizare pentru Rusia. Vecinul de la nord al României are o gamă largă de resurse naturale și o capacitate agricolă importantă. Dar Rusia are deja toate acestea. O ipotetică ocupare totală a Ucrainei nu ar aduce din punct de vedere economic nimic în plus Federației Ruse. Moscova deține deja un hinterland uriaș, a cărui gestionare îi creează deja mari probleme demografice și economice. Extinderea teritoriului nu ar face decât să-i creeze noi probleme. Resursele Ucrainei nu i-ar aduce nimic nou, iar ocupația militară a Ucrainei sau a unei părți a acesteia ar crește riscurile legate de revolte și terorism.
