
Imagine de copertă: ROMÂNIA 2024 |
Foto: Cristian Șuțu

EDITORIAL
Autor: NICU ILIE
Matematica alegerilor prezidențiale:
ce candidați vor fi pe listele din 2025?
Un candidat la președinție are doar trei lucruri de făcut: să treacă de primul tur al alegerilor, să îl câștige pe al doilea și să fie un bun președinte. Oricât de surescitați am fi după alegerile ratate din acest decembrie, desemnarea unui candidat care să îndeplinească doar primele două condiții este greșită.
Numele candidatului comun a fost ales – după cum ni s-a spus – în urma unui sondaj. Totuși, după anunțarea lui Crin Antonescu și reacțiile negative și extrem de negative la adresa acestuia, îmi este neclar dacă acest sondaj chiar a avut loc și care ar fi putut fi întrebările. Judecând după reacții, nimeni nu pare să-l placă.
Logica pentru o asemenea desemnare a fost de a avea un politician cu notorietate, vag acceptat și de votanții PSD și de cei ai PNL și care, prin capacitatea oratorică verificată, să poată face față unor campanii ciudate, cum sunt cele ale așa-numiților suveraniști, predispuși să discute verzi și uscate și să lanseze teme absurde, care nu au de-a face cu realitatea (naționalizarea parțială a multinaționalelor, inventarea unui sistem social local și nemaivăzut, dacii și romanii, cânepa și apa etc. etc.). Totuși: Crin Antonescu pare mai mult un nume prin care să începi o discuție decât un candidat cu care să mergi în finală.

CIFRE CU SUBIECT ȘI PREDICAT
Anul electoral 2024. Rezultatele șocante ale unui joc în sumă nulă
Din punct de vedere matematic, alegerile sunt un joc în sumă nulă. Adică pierderea unui partid/candidat este câștigul altui sau altor partide/candidați. De regulă, este mai puțin evident. În mai toate țările, dinamica apariției de noi partide politice și noi candidați, suprapusă peste cifre variabile ale absenteismului electoral și peste eventuale ajustări ale procesului electoral fac ca acest joc să fie mai greu de urmărit.
Însă anul electoral 2024, cu patru runde de alegeri, este o excepție remarcabilă.
Fluxuri uriașe, de milioane de electori se plimbă liber între diverși candidați și formațiuni politice, chiar și când alegerile sunt în aceeași zi sau în perioade foarte scurte de timp.
milioanele de voturi pierdute între locale și parlamentare demonstrează că unele curele de transmisie nu funcționează. Primarii susțin degeaba un candidat central, pentru că nu mai pot transporta către acesta simpatie sau intenție de vot. Mult mai relevant a devenit ecoul pe rețele sociale (și eventual în unele programe tv). De asemenea, parlamentarii nu au nicio relevanță la nivel local. Funcționarea fictivă a cabinetelor parlamentare, lipsite de decenii de o activitate reală, a produs scurt-circuite de nereparat. Parlamentarii sunt undeva la tv sau pe facebook sau pe tik-tok, virtuali și neconectați la nimic – niște figuri pe o sticlă. Deciziile lor par a nu avea nimic a face cu viața reală.
Votul însuși și-a pierdut concretețea în percepția publică. Concurat de like-ul din social media, de la care s-a contaminat, votul a devenit o noțiune abstractă, o manifestare de simpatie sau antipatie fără alte urmări reale. De partea cealaltă, marketingul politic și-a atins limitele de eficiență și a degenerat până la nivelul vechii demagogii pure. Mai ales în afara sistemelor politice binare (ex. SUA sau Marea Britanie), în țările în care, practic, a dispărut eventualitatea ca un partid să poată guverna de unul singur, promisiunile maximaliste din campanie sunt apriori nerealiste și, în timp, au depreciat discursul politic până sub limitele credibilității.








CÂMPURI DE EXPERTIZĂ
Semnele influenței rusești au existat. Reacțiile, nu
Mulți am fost luați prin surprindere de rezultatele primului tur al prezidențialelor din 2024. Dar semnele au existat – și au existat și avertizările și îndemnurile la acțiune care ar fi preîntâmpinat derapajul democratic. Mediul academic, institutele de cercetare socială și mass media au atras atenția asupra emergenței unor fenomene profund nocive generate de ingerințele Rusiei în politica românească. Lipsa de reacție a instituțiilor implicate în apărarea siguranței naționale, dar și a Parlamentului și a partidelor politice, a făcut ca amploarea fenomenului să rămână necunoscută și să ducă, în cele din urmă, la deraierea procesului electoral. Revista „Cultura” a publicat mai multe materiale care, fiecare din alt unghi, au conturat întreaga situație de zilele trecute. Cel mai frecvent, asemenea articole au apărut sub semnătura rectorului SNSPA, Remus Pricopie.

Remus Pricopie: Moscova este aici! – Revista Cultura
Se topește AUR-ul: partidul pro-Moscova, huiduit prin țară – Revista Cultura
O ipoteză: un independent la Cotroceni – Revista Cultura
Modernizarea României – subiectul care lipsește în campania electorală – Revista Cultura



