Timp de doua decenii, si-a desfasurat activitatea (1970-1989), paralel cu Academia R.S. România, pe care a subminat-o permanent, Academia de Stiinte Sociale si Politice a R.S. România. Despre aceasta nu s-a scris si nu s-a vorbit dupa desfiintarea ei, odata cu revolutia din decembrie 1989.
Aceste pagini, care au menirea de a-mi lamuri rostul acestei institutii si care, probabil, vor fi utile în acelasi sens si altora, mi s-au parut necesare, spre exemplu, pentru a-mi raspunde de ce carti de critica si istorie literara ale Institutului de Istorie si Teorie Literara „G. Calinescu“ purtau pe coperta, deasupra titulaturii institutului, pe aceea a academiei amintite. Institutul citat, ca si altele umanistice erau subordonate acestei academii. Dar am mai avut un motiv când am asternut aceste pagini. Începând din 1994, Academia Româna m-a angajat ca secretar al lucrarii în curs de elaborare, „Dictionarul general al literaturii române“, care avea sa apara, în sapte volume, între anii 2004 si 2009. Vreo doi ani am avut biroul în cladirea din Dem. I. Dobrescu, fosta casa a lui P. P. Carp, care a fost sediul Academiei de Stiinte Sociale si Politice. Desi trecusera cinci ani de la desfiintarea acesteia, ramasesera acolo dulapurile pline cu dactilogramele unor lucrari, elaborate de institutele în subordine, asupra carora academia urma sa-si dea sau nu avizul de tiparire. Dar altceva vreau sa mentionez, si anume ca am gasit atunci un tabel cu membrii din Bucuresti ai A.S.S.P., care cuprinde vârsta lor, numele sotiei/sotului, prenumele copiilor, vârsta lor, sectorul unde locuiau. Un alt tabel cuprinde personalul academiei: secretari stiintifici, referenti de specialitate (7), un sef oficiu, un economist si un sef de cabinet, toti acestia cu alte date ale lor. În fine, ultimul tabel este cel cu pensionarii si membrii lor de familie.
Toate aceste documente sunt pretioase pentru ca arata structura A.S.S.P. în decembrie 1989.
Nu stiam însa istoria acestei academii. Daca dau credit informatiei lui Pavel Tugui, un tip informat, care a fost, între anii 1955 si 1960, sef al Sectiei de stiinta si cultura a C.C. al P.M.R., câtiva intelectuali comunisti s-au agitat pentru înfiintarea A.S.S.P. înca în vremea lui Gh. Gheorghiu-Dej, adica înainte de 1965, însa acesta n-a fost de acord. Adeptii înfiintarii acestei academii au profitat de oportunitatea oferita de Congresul al X-lea al P.C.R., care „a evidentiat necesitatea perfectionarii activitatii de cercetare din domeniul stiintelor sociale si politice, legarea vietii acesteia în mai mare masura de cerintele vietii, de realitatile economice si sociale din tara noastra“. Aprobata de conducerea partidului, are loc, între 19 si 20 februarie 1970, adunarea generala de constituire a acestei academii, care aproba statutul, alege membrii si membrii corespondenti, ca si organele de conducere. Nicolae Ceausescu a fost ales presedinte de onoare.
Dupa ce în 1948 Academia R.S.R. a devenit institutie de stat, înfiintarea A.S.S.P. i-a mai dat o lovitura prin preluarea de la ea a urmatoarelor institute si centre de cercetare: Institutul de Cercetari Economice, Institutul de Filozofie, Centrul de Cercetari Sociologice, Institutul de Cercetari Juridice, Institutul de Psihologie, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, Institutul de Arheologie, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Institutul de Istorie si Teorie Literara „G. Calinescu“, Institutul de Istoria Artei, Centrul de Logica, toate acestea din Bucuresti, Institutul de Istorie si Arheologie din Cluj, Institutul de Istorie si Arheologie „A. D. Xenopol“ din Iasi, Centrul de Stiinte Sociale din Cluj, cel similar din Iasi, Centrul de Istorie, Filologie si Istoria Artei din Târgu Mures, Centrul de Istorie, Filologie si Etnografie din Craiova.
Prezidiul A.S.S.P. a fost alcatuit din: Miron Constantinescu presedinte, Ladislau Banyai, Ion Ceterchi, C. Daicoviciu, Zoe Dumitrescu Busulenga, Roman Moldovan, Constantin Vlad, Stefan Voicu, vicepresedinti, Constantin Ionescu secretar general, Alexandru Bârladeanu presedintele Sectiei de studii economice, Stefan Stefanescu presedintele Sectiei de istorie si arheologie, Demeter Ianos presedintele Sectiei de stiinte juridice, Valter Roman presedintele Sectiei de stiinte politice, Alexandru Rosca presedintele Sectiei de psihologie si pedagogie, Henri H. Stahl presedintele Sectiei de sociologie, Ion Frunzetti, presedintele Sectiei teoria si istoria artei si literaturii, Tudor Bugnariu, Al. Dima, Emilian Dobrescu, Ernest Gall, Carol Göllner, C. Ionescu-Gulian, Ath. Joja, Mircea Malita, Mircea Petrescu-Dâmbovita si Ion Popescu-Puturi. În Sectia de teoria si istoria artei si literaturii au fost alesi membri titulari urmatorii: Al. Balaci, Edgar Balogh, Bernard Capesius, Serban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Ov. S. Crohmalniceanu, Al. Dima, Zoe Dumitrescu Busulenga, Ion Frunzetti, Mihnea Gheorghiu, Paul Georgescu, Elemer Iancso, George Ivascu, George Macovescu, Mircea Popescu, Al. Piru, Liviu Rusu, Vladimir Streinu, Sigismund Toduta, Virgil Vatasianu si Zeno Vancea. Membri corespondenti au fost alesi: Gh. Achitei, Ion Dodu Balan, Matei Calinescu, Ion C. Chitimia, Iuliu Csehy, Gyözö Hajdu, Ion Ianosi, Dan Haulica, Nicolae Lascu, Emilia Milicescu, Dumitru Micu, George Pascu, Valeriu Râpeanu, Emeric Stoffel, Vasile Tomescu si Mircea Zaciu.
La dezbateri au luat cuvântul: Miron Nicolescu, Andrei Otetea, Vasile Pavelcu, Demeter János, Marin Lupu, Al. Dima, Alexandru Rosca, Ioan Ceterchi, Mihai Levente, Mihnea Gheorghiu, Ovidiu Badina, Calina Mare, Nicolae Bellu, Roman Moldovan, Stefan Pascu, Alexandru Tanase, M. Petrescu-Dâmbovita, Mircea Popescu, Stefan Voicu, Mihai Berza, Jako Sigismund, Dumitru Ghise, Constantin Ionescu, Mircea Lepadatescu, Gall Ernest, Aculin Cazacu, Carol Göllner, Ion Zahiu, Tudorel Postolache si C. I. Gulian.
În cuvântul sau, Alexandru Dima a spus între altele: „Institutul de Istorie si Teorie Literara „G. Calinescu“ îsi exprima întreaga lui încredere si adeziunea entuziasta fata de noul cadru organizatoric ce se întemeiaza astazi si nu se îndoieste ca i se vor crea prin aceasta conditiile necesare unei dezvoltari mai ample si mai aprofundate, solicitate de altfel de propasirile disciplinei pe care o reprezinta (…) Istoria si teoria literara, situate în acest nou context expresiv, se vor putea dezvolta de astazi înainte mai mult, cu rezultate si mai adânci, întemeiate pe colaborarea cu toate aceste tarâmuri ale cercetarii“ seconomia, filozofia, sociologia, istoria generalat. Între proiecte era amintit si un dictionar de scriitori români si straini, care n-a aparut.
În decretul Consiliului de Stat al R.S.R., din 17 martie 1970, semnat de Nicolae Ceausescu, Presedintele Consiliului de Stat si aparut în „Buletinul oficial“, partea I, nr. l21/1970, se mentioneaza ca A.S.S.P. îsi desfasoara activitatea „sub îndrumarea C.C. al P.C.R.“, ca statutul ei este aprobat de acest organism politic.
Pentru cunoasterea activitatii A.S.S.P., a directiilor ei de activitate si a orientarii ei politice, citam articolul 2 din decretul de constituire:
„Academia de Stiinte Sociale si Politice este forul stiintific care organizeaza, îndruma si coordoneaza, în mod unitar, întreaga activitate de cercetare în domeniul stiintelor sociale si politice, indiferent de unitatile în care se desfasoara; asigura orientarea acesteia în concordanta cu cerintele constructiei socialiste si ale progresului stiintific contemporan; elaboreaza lucrari si face propuneri care sa contribuie la fundamentarea solutiilor pentru problemele dezvoltarii economice si social-culturale a Republicii Socialiste România; studiaza si pune în valoare trecutul istoric al poporului român, convietuirea si lupta sa împreuna cu nationalitatile conlocuitoare pentru progres social, patrimoniul artistic si cultural al patriei, contributia poporului nostru la istoria, stiinta, cultura si arta universala; contribuie la formarea constiintei socialiste a oamenilor muncii, la dezvoltarea gândirii social-politice din tara noastra si la afirmarea ei în schimbul de idei si în confruntarile ideologice pe plan international; organizeaza, îndruma si controleaza activitatea unitatilor proprii de cercetare.“
La constituirea A.S.S.P., o serie de membri ai ei erau si membri ai Academiei R. S. România. Membri titulari erau: Alexandru Bârladeanu, Athanase Joja, Constantin Daicoviciu si Constantin Ionescu Gulian. Membri corespondenti erau: Tudor Bugnariu, Alexandru Rosca, Roman Moldovan, Alexandru Dima, Alexandru Balaci si Serban Cioculescu. La 1 martie 1974 vor deveni membri corespondenti: Zoe Dumitrescu Busulenga, Stefan Stefanescu, Emilian Dobrescu, Ernö Gáll, Mircea Malita, Miron Constantinescu (care se stinge din viata în acelasi an, la 18 iulie) Mihnea Gheorghiu (care i-a succedat la presedintia A.S.S.P. lui Miron Constantinescu), Henri H. Stahl si Ioan Ceterchi. Unii dintre acestia vor deveni titulari dupa 1990. La 11 iulie 1985, Nicolae Ceausescu, presedinte de onoare al A.S.S.P., devine membru titular si presedinte de onoare al Academiei R.S. România. Sotia sa, Elena Ceausescu, era membra a Academiei R. S. R. din 1974. Ambii vor fi exclusi din Academia Româna la 26 decembrie 1989.
Iata acum tabelul cu membrii (nu se mentioneaza care titulari si care corespondenti) ai A.S.S.P. în 1989: Gheorghe Achitei, Alexandru Albu, Gheorghe Apostol, Ion Ardeleanu, Ionel Banu, Gheorghe Badrus, Ovidiu Badina, Alexandru Barbat, Constantin Borgeanu, Dumitru Berciu, Marcel Breazu, Ion Dodu Balan, Nicolae Bellu, Virgil Cândea, Ion C. Chitimia, Gheorghe Cretoiu, Ovid S. Crohmalniceanu, Augustin Deac, Ludovic Demeny, Mihai Demetrescu, Ion Desmireanu, Alexandru Dutu, Gheorghe Enescu, Paul Georgescu, Stefan Georgescu, Titu Georgescu, Valentin Georgescu, Mihnea-Mihail Gheorghiu, Dumitru Ghise, Dan Haulica, Damian Hurezeanu, Ion Ianosi, Ion Iliescu, Constantin Ionescu, Nicolae Ivanciu, George Macovescu, Ioan Matei, Corneliu Manescu, Dumitru Mica sMicu?t, Dan Martian, Dumitru Mazilu, Emilia Milicescu, Nestor Ignat, Vasile Nichita, Costache Nicuta, Radu Pantazi, Constantin Petre, Alexandru Piru, Mircea Popescu, Traian Pop, Alexandru Posescu, Radu Florian, Valeriu Râpeanu, Ion Românu, Nicolae Stanescu, Alexandru Tanase, Dimitrie Todoran, Vasile Tomescu, Ovidiu Trasnea, Zeno Vancea, Iulian Vacarel, George Vaideanu, Constantin Vlad, Gheorghe Vladescu-Racoasa, Henri Wald si Gheorghe Zaharia.
Membrii din Bucuresti erau, deci, în 1989 în numar de 67. Cam tot pe atâtia erau cei din tara, dupa cum mi-a spus un fost membru al A.S.S.P. Din tabelul cu personalul A.S.S.P. mentionam numele secretarilor stiintifici: Stefan Costea, Nicolae Gogoneata, Stele Marinescu, Constantin Paraschiv, Sonia-Liliana Roman, Sanda Andrei si Constantin Vladut. Referent de specialitate era Danut-Marcel Ghibernea, iar sef de cabinet Luminita Serbinov. A mai existat un tabel cu pensionarii si membrii lor de familie, în numar de 22, pe care nu-l mai dam.
Din „Enciclopedia istoriografiei românesti“, coordonator stiintific prof. univ. dr. Stefan Stefanescu (Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1970), aflam ca lista membrilor din Bucuresti ai A.S.S.P. a fost mai lunga, alti membri, toti primiti în 1970, au fost: Eugen I. Bantea, Mihai Berciu, Emil Condurachi, C. C. Giurescu, Vasile Maciu, Andrei Otetea, Aron Petric, Dionisie M. Pippidi, Dorin Popescu, Gheorghe Stefan, Dumitru Tudor, Radu Vulpe. Din aceeasi lucrare aflam ca au fost membri, din Cluj, András Bodor, Vladimir Hanga, Kurt Horedt si Camil Muresan.
A încerca sa afli, în lexicoanele aparute dupa 1990, care au fost membrii academiei în cauza este o cautare zadarnica, fiindca fostii membri nu-si trec în autobiografie titlul avut. Am o amintire în acest sens. Emilia Milicescu s-a aflat printre putinele membre ale acelei academii, o alta membra fiind Zoe Dumitrescu Busulenga. Când am vizitat-o pe doamna Milicescu, înainte de 1990, ca redactor la Editura Minerva, careia îi propusese o carte, am vazut ca la intrare o placuta anunta calitatea sa de membra a A.S.S.P. Vizitând-o si dupa 1990, am constatat ca smulsese placuta. N-am citit, în ultimele doua decenii, amintiri sau simple însemnari despre defuncta academie, scrise de membri ai ei.
Ramâne ca de acum încolo sa se scrie istoria fostei academii.
Autor: IORDAN DATCUApărut în nr. 342