Colorat, funcțional și sustenabil. Francis Kéré este câștigătorul din acest an al premiului Pritzker pentru arhitectură. Preocuparea pentru estetic este o singură latură a triunghiului care descrie azi performanța unui proiect arhitectural, alături de eficiență energetică și folosirea materialelor locale.
Originar din Burkina Faso și lucrând predominant în țările Africii Centrale, Francis Kéré este un arhitect german care a găsit în arhitectura tradițională africană o sursă de inspirație în reinventarea necesară adaptării la cerințele de funcționalitate și exigențele vieții contemporane.
[masterslider id=”1″]
Cele mai multe dintre proiectele sale par extrem de simple și într-o notă comodă a postmodernismului. Minimalismul – atât de comun proiectelor novatoare de astăzi – este, la Kéré, subminat de cromatica tare, uneori exuberantă, specifică Golfului Guineea. Astfel, la o primă vedere, premiul câștigat pare a fi unul motivat de corectitudinea politică. Dar lucrările majore din arhitectura contemporană nu se mai reduc la designul funcțional și estetica spațiilor. Materialele utilizate inovativ, mai ales când este vorba despre unele sustenabile, chiar prețul acestora, ca element de accesibilitate, capătă o importanță egală cu formula estetică a proiectului. De asemenea, o noua exigență integrată în proiectele arhitecturale recente este amprenta construcției asupra mediului, modul în care aceasta se integrează peisagistic, energetic și ecologic în habitatul natural și în cel urban/antropic.
Proiectele lui Francis Kéré sunt reprezentative pentru toate aceste direcții arhitecturale contemporane și prezintă un bonus pe care marile proiecte monumentale nu îl au: replicabilitatea. Construcții simple și modulare, din materiale extrem de comune în cele mai sărace zone, proiectele lui Kéré pot fi sursă de inspirație pentru o întreagă școală de arhitectură africană. Totodată, adaptarea sistemelor de răcire autonomă a clădirilor, preluat din arhitectura tradițională a zonei și conceptualizat într-o formulă modernă, stabilește noi standarde de proiectare pentru autoreglarea energetică a construcțiilor și constituie o potențială sursă de inspirație pentru arhitecți din multe alte zone ale lumii.
Nu toate proiectele lui Kéré au depășit marginile planșei de desen. Două mari proiecte ale sale – pentru parlamentele din Benin și din Burkina Faso – încă așteaptă deschiderea șantierelor. În cazul Republicii Benin, proiectul vine să înlocuiască o clădire mică ce datează din perioada colonială și care a devenit neîncăpătoare și disfuncțională. În Burkina Faso, Parlamentul a fost incendiat în 2014, în cursul celei de a doua revoluții burkineze. Noul Ansamblu Național, aflat încă în primele faze ale construcției, vine să umplă un loc gol, dar și să creeze un spațiu al transparenței și dialogului într-o societate încă puternic divizată. Conceptul lui Kéré este unul radical. Fațada este terasată și locuibilă. Terasele verzi ale clădirii creează spații dedicate agriculturii experimentale și dezvoltării de noi tehnici agricole. Întreaga clădire creează impresia de transparență. Aerul este autocirculat prin amplele și extrem de numeroasele deschideri. Tot din alternanța deschiderilor laterale și a teraselor orizontale, clădirea capătă o transparență inimaginabilă. Apa pluvială este colectată și folosită la irigarea grădinilor de pe și din jurul construcției.
Dacă operele lui monumentale există încă doar ca randări ale proiectului tehnic sau ca machete, cele care l-au consacrat pe Kéré sunt micile proiecte de uz comunitar: școli rurale, spitale, licee, centre comunitare. Construite cu materiale locale și integrând tradiții și simboluri ale întregului areal, operele lui Kéré afirmă arhitectura africană nu doar ca pe o cultură locală, ci ca pe un potențial de înnoire a întregului domeniu arhitectural într-o epocă în care comunitățile vor trebui să învețe să trăiască împreună cu mediul, nu împotriva lui.
Diébédo Francis Kéré s-a născut în 1965 în satul Gabo din Burkina Faso. S-a format ca arhitect la Berlin și locuiește în Germania. A fondat și conduce Kéré Architecture. A câștigat premiul Pritzker în 2022, premiul Aga Khan pentru arhitectură în 2004 și Premiul Holcim pentru arhitectură sustenabilă în 2012.
Imagini obținute prin curtoazia Fundației Hyatt, organizatorul Premiilor Pritzker pentru Arhitectură.
Vezi și dosarele Cultura:
„Casă” sau „Acasă”? Evoluții ale spațiului domestic
Oameni – Case – Orașe. Dinamica utilizării spațiului public și a spațiului privat
- Cele 6 fațete ale UE: de la piața comună la Schengen - 1 mai 2023
- La ce e bună literatura contemporană - 3 aprilie 2023
- Ecosistemul pieței de carte. Genurile fiction și non-fiction - 25 noiembrie 2022