Sari la conținut
Prima pagină » Articole recente » Dirijorul Alexandru Ilie: „Când urcăm pe scenă reușim să creăm o atmosferă dinamică”

Dirijorul Alexandru Ilie: „Când urcăm pe scenă reușim să creăm o atmosferă dinamică”

VIBE nu aduce în fața publicului doar muzica pop-rock simfonică, ci și muzica clasică”

V-ați menținut mereu foarte ocupat. Ați demarat multe proiecte (Camerata Intermezzo, Corul Regal, Cervantes Chamber Orchestra, Art Symphony), ați colaborat cu operele din Craiova și Brașov, cu filarmonici din toată țara, sunteți dirijor permanent la Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian” și Opera Comică pentru Copii. Sunteți în continuare la fel de ocupat acum, în pandemie?

Vă spun sincer că nu am simțit lipsa activității din martie 2020 până în prezent. Opera Comică pentru Copii a fost prima instituție care a mutat toată activitatea în regim online încă din prima zi de restricții. Ceea ce a dus la un nou tip de creație, atractivă publicului larg, prin emisiuni educative, concursuri dedicate copiilor, spectacole online și multe altele. În același timp, filarmonicile din țară nu au mai putut invita dirijori străini. Din acest motiv, mulți dintre dirijorii români au fost în prim-planul stagiunilor.

Pentru mine, pandemia a adus oportunități și proiecte notabile de care sunt foarte mândru și care mi-au umplut sufletul de emoții și bucurie. Însă lipsa fizică a publicului a fost simțită cu greutate. Mi-a fost dor de aplauze, de schimbul de energie pe care doar publicul ți-l poate oferi, chiar și de pauzele dintre părțile concertelor în care poți auzi spectatorii cum freamătă în sală.

Fuseseră pregătite, cu VIBE Orchestra, un număr mai mare de reprezentații din seria Hitsorama pentru 2020. Pandemia a schimbat planul și s-au concretizat, practic, doar două: reprezentația de la Sibiu, de la ediția aniversară a „Classics for Pleasure” – 10 Years of Enchantment –, și cea din București, „Radio Hits”. Care e viitorul pentru VIBE?

VIBE Orchestra este un proiect de suflet care a evoluat foarte frumos. Ne propunem, în primul rând, dezvoltarea repertoriului pop-rock simfonic, iar pentru asta suntem la curent cu topurile radio naționale și internaționale. Alegem și orchestrăm hit-uri care se pretează acestui tip de „fusion”, cu ajutorul unui profesionist desăvârșit, tânărul orchestrator Dragoș Stama. Pregătim proiecte cu artiști din sfera muzicii ușoare românești și proiecte în care vom aborda piese din folclorul românesc și albanez. Vreau să menționez că proiectul VIBE nu aduce în fața publicului doar muzica pop-rock simfonică, ci și muzica clasică, având în plan gale de operă și operetă, concerte cu tineri artiști instrumentiști și concerte simfonice.

Proiectul VIBE Orchestra a început în 2014. Ați zice că acum e o orchestră simfonică cu repertoriu pop sau o formație pop cu orchestrație simfonică?

Când a luat naștere VIBE Orchestra, aveam secțiunea de cordari (vioară, violă, violoncel, contrabas) alături de band, iar la acel moment era o combinație de instrumente relativ atipică. Viziunea asupra ansamblului s-a schimbat după câteva concerte, când am conștientizat că este necesar un nou timbru care să energizeze și mai mult muzica pe care o prezentam. Așa a apărut secția de alamă în cadrul proiectelor pop simfonice, lucru ce a impus o regândire a orchestrațiilor. În primii ani de VIBE, linia melodică a pieselor pop/rock era asigurată de doi soliști instrumentiști la violă și saxofon. Soliștii vocali au apărut târziu în proiect din dorința de a trece la un nou nivel.

Întotdeauna ne-am prezentat ca fiind o orchestră simfonică cu repertoriu ce poate mulțumi toate categoriile de spectatori.

Cum s-a format și cum a crescut echipa VIBE? Ce v-a adus împreună?

Inițial, toți instrumentiștii făceau parte din cercul meu de colegi, cunoștințe și prieteni. Mai apoi, generațiile următoare de artiști s-au făcut remarcați prin talentul și energia lor, de aceea nu am ezitat să îi cooptez în orchestră. Avem o țară plină de copii talentați care merită din plin promovați. Din VIBE Orchestra fac parte doar tineri artiști, studenți sau proaspăt absolvenți ai UNMB, lucru ce conferă un „vibe” efervescent asupra muzicii pe care o interpretăm. De aici și numele VIBE Orchestra, pentru că atunci când urcăm pe scenă reușim să creăm o atmosferă dinamică. Până acum, am colaborat numai cu oameni profesioniști, dar nu din prisma studiillor, ci a talentului și dăruirii față de muzică. Nu am fost ghidat de diplome sau alte titluri câștigate atunci când am ales soliștii vocali pentru proiectele orchestrei. Îmi place să cred că talentul primează, iar studiile îl șlefuiesc.

Îmi doream ca prin muzica pop simfonică să aduc mai aproape de public muzica clasică”

Cum simți că reacționează publicul la stilul acesta de fuziune între pop și simfonic? Există mulți oameni care ascultă și Ed Sheeran și Led Zep, și Deep Purple și David Guetta, și Guns’n’Roses și Bruno Mars, și care sunt deschiși în același timp la sonoritățile muzicii clasice?

Îmi doream ca prin muzica pop simfonică să aduc mai aproape de public muzica clasică și de multe ori inseram în programele noastre lucrări de Astor Piazzola sau Antonio Vivaldi, tocmai pentru a deschide apetitul către sfera muzicii culte. Am observat că tinerii sunt cei care rezonează cel mai des cu inovarea și nu se tem să experimenteze lucruri noi, iar reacțiile lor sunt extraordinare. În încercarea de a fi mai aproape de aceștia, am susținut concerte în Casele de Cultură ale Studenților din țară, în holul din incinta Rectoratului Politehnicii București. Și plănuiam un concert în Aula Magna a Facultății de Drept.Totuși, românii sunt iubitori de artă, de cultură și de frumos. De aceea publicul VIBE Orchestra nu atinge o singură categorie, ci este format din persoane de toate vârstele.

Cântă des publicul în timpul reprezentațiilor? Mă gândesc în special la piesele și medley-urile rock. Simțiți că pe Highway to Hell, de exemplu, se modifică în vreun fel legătura între voi și cei din scaune?

Atunci când în fața publicului se află o orchestră simfonică, tendința acestuia este de a prezenta o postură mai sobră. La VIBE Orchestra acest lucru se schimbă pe măsură ce piesele sunt ascultate și recunoscute de către spectatori. Și ei prind curaj și fiecare începe să se manifeste așa cum simte. Unii dansează, alții cântă alături de noi, alții se rezumă la a bate din palme. E o bucurie să fim pe scenă și să simțim că putem aduce bună dispoziție celor ce ne privesc.

Are muzica „ușoară” (mai accesibilă), livrată în stil simfonic, șanse să atragă oamenii spre muzica clasică? Oameni care, altfel, sunt poate ușor descurajați de ermetismul relativ al muzicii „grele”?

Este dificil să adaptezi pentru orchestră o piesă consacrată, astfel încât să își păstreze acel cârlig care te face să pui piesa pe „repeat”, și pe care publicul să o îmbrățișeze la fel de bine ca pe cea originală. Când reușești să faci asta, poți declara că ai atins scopul. Prin muzica pop-rock simfonică aducem publicul cu un pas mai aproape de muzica clasică.

Având în vedere și relaționarea diferită cu publicul, dar și conținutul efectiv, cum diferă pregătirea unui concert VIBE Orchestra de pregătirea unui concert simfonic, de operă sau operetă?

Un profesionist se pregătește cu aceeași sârguință și implicare indiferent de stilul abordat, de aceea nu există nicio diferență în modalitatea de pregătire, fie că este vorba despre un concert de muzică clasică sau despre un concert pop simfonic. Am convingerea că cei ce sunt cu adevărat pasionați de ceea ce fac sunt serioși și sunt mereu într-o continuă pregătire și aspirație către perfecțiune.

Aș încuraja toți tinerii dirijori să participe la astfel de competiții”

Cum ați experimentat noul tip de interacțiune cu publicul impus de condițiile actuale? Ce ia și ce oferă mediul online?

La primul concert fără susținerea publicului în sală, m-am simțit ca la o repetiție generală. Îmi amintesc că, la finalul concertului, m-am întors către sala goală și a trebuit să ofer publicului care ne urmărea online o reverență. Acel moment a fost unul bizar, mă simțeam stingher și nu știam ce comportament să adopt. Pe de altă parte, mi-am amintit de mesajul cuvintelor Maestrului Sergiu Celibidache, care era împotriva înregistrărilor audio și video și spunea că tehnologia nu poate să transpună și să livreze publicului emoțiile, energia și vibrația muzicii. Acestea se simt numai în sala de concerte. Arta nu poate exista fără oamenii care să o privească. Și m-ar întrista foarte tare să aflu că acest sistem și noua interacțiune cu publicul va deveni o normalitate. Este minunat că avem acces la cele mai noi tehnologii. Însă sunt de părere că lucrurile trebuie să funcționeze așa cum funcționau înainte de pandemie. Iar online-ul să rămână o alternativă pentru cei ce nu pot fi prezenți în sala de concerte din varii motive.

Am citit că ați participat la concursuri de dirijat. Cu rezultate foarte bune. E un concept nou. Ce se întâmplă la un astfel de concurs?

Concursurile de dirijat au luat naștere încă din anii ’90 în România. Sunt organizate deseori în mediul privat, unul dintre cele mai importante fiind „Jeunesses Musicales”, al cărui laureat am devenit în 2018, ocupând locul al III-lea. Sunt și concursuri organizate de instituții publice, cum ar fi Concursul Internațional „Ionel Perlea”, la care am participat tot în 2018 și am obținut Marele Premiu.

Referitor la desfășurarea concursurilor. Prima etapă este, de obicei, etapa video. Ea asigură participarea la concurs, după validarea de către comisie. Apoi începe efectiv pregătirea repertoriului stabilit de organizatori. Competitorii vin din întreaga lume și sunt deosebit de valoroși. Au un bagaj de cunoștințe imens și tehnici diverse. Fiecare concurs are mai multe etape eliminatorii cu un grad de dificultate progresiv. Și trebuie să vă spun că zilele de competiție sunt extrem de solicitante. Atât din punct de vedere mental, cât și al capacității de concentrare. Fiindcă fiecare dirijor are un timp scurt pentru a-și arăta atuurile și pentru a satisfice așteptările juriului, care sunt deseori destul de subiective. Ca o notă personală, aș încuraja toți tinerii dirijori să participe la astfel de competiții. Atât pentru feedback-ul obținut în urma jurizării, dar, mai ales, pentru conșientizarea propriului nivel de pregătire prin raportarea la colegii competitori.

Alexandru Ilie

Interviu realizat de Militon Stănescu

Etichete:

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.