Cazuri dovedite și situații în care s-a invocat denaturarea procesului electoral prin cyberatacuri și AI

Cyberatacuri dovedite

Brazilia, 2022 – alegeri prezidențiale

Alegerile prezidențiale din Brazilia din 2022 au fost marcate de o intensă luptă politică între fostul președinte Jair Bolsonaro și câștigătorul Luiz Inácio Lula da Silva. Însă, pe lângă polarizarea politică, procesul electoral a fost umbrit de o campanie intensă de dezinformare și de atacuri cibernetice ce vizau delegitimarea sistemului electoral și influențarea ilicită a alegătorilor.

Poliția federală din Brazilia l-a pus sub acuzare în noiembrie 2024 pe fostul președinte Jair Bolsonaro, alături de alte 36 de persoane. Capetele de acuzare includ crime violente împotriva statului democrat de drept, tentativă de lovitură de stat și constituirea unui grup de crimă organizată al cărei scop era de a-l menține la putere pe Bolsonaro, președinte în exercițiu la data alegerilor, contrar rezultatelor obținute la urne. (cf. Jurist.org)

În ce a constat atacul?

Campania de dezinformare și atacurile asociate au avut mai multe forme:

Diseminarea dezinformării pe platformele digitale: Susținătorii lui Bolsonaro au folosit în mod activ rețelele de socializare și aplicațiile de mesagerie, cum ar fi Telegram și WhatsApp, pentru a răspândi teorii ale conspirației despre fraude electorale. Acuzațiile nefondate s-au concentrat pe pretinse nereguli ale sistemului de vot electronic, un aspect fundamental al procesului electoral brazilian.

Grupuri de mesagerie criptată: Bolsonaro și aliații săi au mobilizat milioane de susținători prin Telegram, promovând mesajele anti-sistem și îndoiala în privința corectitudinii alegerilor. Aceste platforme au permis circulația necontrolată a mesajelor fără posibilitatea de verificare externă, ceea ce a amplificat răspândirea dezinformării.

Tentative de manipulare: S-au raportat atacuri cibernetice asupra site-urilor guvernamentale și ale instituțiilor electorale, deși acestea au fost neutralizate înainte de a produce un impact major. Totuși, scopul a fost de a semăna neîncredere în capacitatea autorităților de a gestiona un proces electoral corect.

Dovezile

Dovezile culese de autoritățile braziliene, inclusiv de Curtea Supremă Electorală (TSE), au arătat o creștere masivă a postărilor care promovau teorii despre fraudă imediat după primul tur al alegerilor. Studiile au arătat că susținătorii de extremă dreapta și anumite conturi de influenceri au diseminat informații false pentru a contesta rezultatele și a pregăti terenul pentru posibile tulburări după înfrângerea lui Bolsonaro.

Scopul principal al acestei campanii a fost să erodeze încrederea publicului în instituțiile democratice, să sprijine retorica lui Bolsonaro împotriva sistemului și să influențeze alegătorii să pună la îndoială legitimitatea alegerilor.

Urmările

În ciuda atacului, alegerile au fost câștigate de Luiz Inácio Lula da Silva, care a obținut 50,9% din voturi, față de 49,1% pentru Jair Bolsonaro. Totuși, deși victoria lui Lula era clară, Bolsonaro și susținătorii săi au refuzat să accepte rezultatul, acuzând fraude masive, fără dovezi concrete. Ulterior, în ianuarie 2023, susținătorii lui Bolsonaro au organizat revolte violente în capitala Brasília, atacând instituțiile democratice.

Investigațiile ulterioare au dus la inculparea lui Bolsonaro și a altor 36 de persoane pentru organizarea unei presupuse tentative de lovitură de stat și pentru participarea la o organizație criminală care a încercat să submineze statul de drept. În plus, platformele sociale implicate, precum WhatsApp și Telegram, au fost criticate pentru că nu au reușit să limiteze răspândirea informațiilor false.

Inițial, suporterii lui Bolsonaro au distribuit pe Twitter mesaje prin care au vrut să manipuleze crearea unui consens favorabil unei lovituri de stat. Apoi utilizatorii au retransmis mesajele prin WhatsApp, convocând la ocuparea capitoliului brazilian pe 8 ianuarie 2023, după modelul din alegerille americane, atunci când Trump a pierdut alegerile. Ca și în Statele Unite, tentativa de lovitură de stat a eșuat (cf. Harvard.edu).

SUA, 2020 – alegeri prezidențiale

Alegerile prezidențiale din SUA din 2020 au reprezentat una dintre cele mai tensionate competiții electorale din istoria modernă a țării, marcate de o participare record și de un mediu puternic polarizat. După anunțarea victoriei lui Joe Biden asupra președintelui în exercițiu Donald Trump, acuzațiile de fraudă electorală și dezinformarea răspândită pe rețelele sociale au pus în pericol integritatea democratică a procesului.

În ce a constat atacul?

Dezinformare masivă pe rețele sociale:  Imediat după alegeri, rețelele sociale precum Twitter, Facebook și YouTube au fost inundate cu postări și videoclipuri care promovau teorii conspiraționiste despre fraude masive în state-cheie. De exemplu, a circulat falsul narativ că voturile prin corespondență ar fi fost „falsificate” sau că mașinile numărare a voturilor Dominion ar fi fost manipulate pentru a favoriza pe Joe Biden. Simultan, o campanie plătită cu hashtaguri precum #StopTheSteal a fost viralizată cu ajutorul boților, mobilizând milioane de utilizatori și susținători ai lui Donald Trump.

Atacuri asupra procesului electoral: Conform investigațiilor, au existat tentative de atacuri cibernetice din partea unor entități străine, precum Rusia, China și Iran, care au încercat să exploateze diviziunile din societatea americană. Aceste atacuri nu au afectat în mod direct numărarea voturilor, dar au amplificat tensiunile prin diseminarea dezinformării.

Campanii de influență instrumentate de alte state: Agențiile de informații americane au confirmat că actori străini au folosit rețele sociale pentru a influența opinia publică. Scopul lor a fost să reducă încrederea în procesul electoral și să susțină narațiunile de fraudă promovate de Trump.

Scopul Campaniei

Scopul principal a fost să submineze încrederea publicului în rezultatele alegerilor și să sprijine acuzațiile lui Donald Trump. Fostul președinte și-a bazat retorica post-electorală pe ideea că alegerile au fost furate, ceea ce a condus la refuzul său de a recunoaște oficial înfrângerea. Aceste acuzații au fost folosite și pentru a mobiliza susținătorii, culminând cu revolta violentă de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021.

Rezultatul alegerilor

Joe Biden a câștigat alegerile cu 306 voturi electorale față de cele 232 ale lui Trump și cu un avans de peste 7 milioane de voturi populare. Totuși, perioada post-electorală a fost dominată de contestări juridice și de acuzații nefondate, dintre care niciuna nu a fost susținută de dovezi în instanță.

Impactul atacului

Conform sondajelor, o proporție semnificativă a republicanilor (aproximativ 70%) a crezut că alegerile au fost fraudate.

Revolta de la Capitoliu a marcat un moment critic, arătând efectele directe ale dezinformării asupra securității naționale și a stabilității democratice.

19 acțiuni juridice au fost deschise împotriva lui Donald Trump pentru rolul său în atacarea Capitoliului și a democrației americane, dar niciuna nu a fost finalizată. Șapte dintre ele încă sunt în curs (un proces penal și șase civile).

Consecințele

Verificări multiple ale rezultatelor: Alegerile au fost descrise drept cele mai sigure din istoria SUA, conform Agenției pentru Securitatea Cibernetică și a Infrastructurii (CISA). Nu au existat dovezi de fraude pe scară largă.

Răspunsurile platformelor sociale: După revolta de la Capitoliu, platforme precum Twitter și Facebook au suspendat contul lui Donald Trump, considerând că acesta a promovat retorica periculoasă care a alimentat violențele.

Consecințe politice și sociale: Divizarea politică din societatea americană s-a adâncit, iar polarizarea publicului american a crescut, accentuând nevoia de reglementări mai stricte pentru dezinformare.

În alegerile din 2024, Donald Trump a reluat retorica din 2020, pretinzând că alegerile din 2024 au fost falsificate, de asemenea, fără să ofere probe. În noiembrie 2024 el a câștigat alegerile care l-au opus Kamalei Harris. Electoratul său încă este convins că alegerile au fost fraudate, dar, conform sondajelor de opinie, procentul acestora a scăzut semnificativ după alegerile din 2024.

Conform Human Rights Watch, Donald Trump a continuat să utilizeze și în campania din 2024 mijloace de dezinformare prin intermediul rețelelor sociale. Sunt citate mesaje false (predominant pentru a determina comunitățile alcătuite din minorități etnice să nu o voteze pe contracandidata sa), dar și folosirea unor imagini nereale, din care să rezulte că Donald Trump este susținut de comunități etnice pe care suporterii săi le insultaseră.

Imagini AI ale candidatului Donald Trump alături de alegători din comunitatea afro-americană au fost postate pe social media, aparent pentru a crea impresia că este susținut de astfel de votanți. Unele dintre aceste imagini au fost create de grupările media conservatoare, care îl susțin pe Trump, altele de către persoane neimplicate politic în mod oficial. De asemenea, au fost create conturi false ale unor pretinși alegători afro-americani care propagau informații false adresate acestor comunități etnice. (cf. Human Rights Watch)

Concluzii

Cazul alegerilor din SUA 2020 subliniază că dezinformarea, susținută de atacuri cibernetice și retorică populistă, poate amenința integritatea procesului democratic. Deși rezultatul oficial nu a fost afectat, încrederea publicului în instituțiile electorale a fost serios erodată, iar incidentele ulterioare au demonstrat riscurile pe termen lung pentru stabilitatea democratică.

Lipsa concluziilor juridice într-un termen rezonabil a permis ca rezultatele atacului cibernetic să aibă urmări pe termen lung și să influențeze în mod real alegerile ulterioare.

Surse

CISA: Election Security Rumor vs. Reality (https://www.cisa.gov)

The Guardian: US election 2020: What really happened with voter fraud?

The Guardian: The long list of legal cases against Donald Trump

Human Rights Watch: The Role of Disinformation in the US 2020 Elections

Scandalul Cambridge Analytica

Manipularea electorală prin intermediul datelor personale

Cazul Cambridge Analytica a devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri de utilizare abuzivă a datelor în scopuri politice. Implicată în alegerile prezidențiale din SUA din 2016 și în alte campanii politice globale, această companie britanică a exploatat datele personale a milioane de utilizatori Facebook fără consimțământul lor explicit, folosindu-le pentru a influența alegerile.

În ce a constat atacul?

Colectarea netransparentă a datelor personale: Cambridge Analytica a achiziționat datele a aproximativ 87 de milioane de utilizatori Facebook prin intermediul unei aplicații aparent inofensive, numită thisisyourdigitallife. Dezvoltată de un cercetător, Aleksandr Kogan, aplicația colecta date nu doar de la utilizatorii care o instalau, ci și de la prietenii acestora, fără acordul lor. Datele obținute includeau preferințe politice, interese personale, locații și comportamente online.

Profilarea psihografică: Cambridge Analytica a folosit aceste informații pentru a crea profiluri psihografice detaliate, care clasificau utilizatorii în funcție de trăsături psihologice, cum ar fi personalitatea, vulnerabilitățile emoționale și preferințele politice.

Aceste profiluri au fost utilizate pentru a personaliza mesajele politice, astfel încât să influențeze deciziile de vot. De exemplu, alegătorii indeciși primeau reclame adaptate care să le schimbe percepția sau să-i mobilizeze la vot.

Campanii direcționate: Compania a colaborat cu echipa de campanie a lui Donald Trump în 2016, trimițând reclame personalizate care exploatau temeri și anxietăți specifice anumitor grupuri de alegători.

De asemenea, Cambridge Analytica a fost implicată în campania pro-Brexit, promovând mesaje care să încurajeze votul în favoarea ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Scopuri

Obiectivul principal al Cambridge Analytica a fost să influențeze comportamentul alegătorilor prin mesaje extrem de personalizate, bazate pe punctele lor vulnerabile. În campania din SUA, acest lucru a fost făcut pentru a sprijini alegerea lui Donald Trump și pentru a încuraja dezbinarea între grupurile sociale și politice. În cazul Brexit, compania a vizat creșterea sprijinului pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Rezultate

Alegerile prezidențiale din SUA (2016): Deși impactul exact al campaniei Cambridge Analytica asupra rezultatului final rămâne incert, utilizarea microtargetării a fost considerată o metodă extrem de eficientă pentru mobilizarea alegătorilor în statele-cheie. Strategia a contribuit la polarizarea electoratului și la diseminarea unor mesaje controversate care au influențat percepția publică.

Brexit (2016): Campania pro-Brexit a utilizat tehnici similare de microtargetare pentru a promova mesaje alarmante despre imigrație și suveranitatea națională. Aceste mesaje au fost diseminate pentru a amplifica temerile alegătorilor și pentru a-i mobiliza să voteze în favoarea ieșirii din UE.

Consecințe

Reacția Facebook: În 2018, Facebook a recunoscut public breșa de securitate și utilizarea neautorizată a datelor utilizatorilor. CEO-ul Mark Zuckerberg a fost audiat în fața Congresului SUA și a Parlamentului European. Totodată, compania a fost amendată cu 5 miliarde de dolari de către Comisia Federală pentru Comerț (FTC) din SUA pentru eșecul de a proteja datele utilizatorilor.

Impactul asupra Cambridge Analytica: Scandalul a dus la închiderea companiei în 2018, însă mai multe investigații au arătat că fostele echipe ale Cambridge Analytica au continuat să opereze sub alte nume.

Conștientizarea publicului: Cazul Cambridge Analytica a scos în evidență modul în care datele personale pot fi folosite pentru manipulare politică, generând un val de cereri pentru reglementări mai stricte privind protecția datelor.

Concluzii

Cazul Cambridge Analytica a demonstrat puterea datelor personale în manipularea comportamentului electoral și a expus riscurile tehnologice pentru democrație. Deși platforme precum Facebook au să îmbunătățească securitatea datelor, scandalul rămâne un avertisment clar despre pericolele utilizării abuzive a informațiilor digitale în scopuri politice.

Alte cazuri de cyberatac probate

Alegerile intermediare din SUA din 2018: Deși nu au existat nereguli electorale semnificative, informații despre așa ceva au fost susținute fără probe prin numeroase conturi de pe rețelele sociale. Anchete oficiale au concluzionat că în aceste cazuri a existat o certă interferență din partea Rusiei, care a organizat întreaga campanie de dezinformare.

Alegerile prezidențiale din Franța din 2017: Hackerii au atacat campania lui Emmanuel Macron, publicând e-mailuri și documente interne cu doar câteva zile înainte de alegeri. Deși atacul nu a modificat semnificativ rezultatul, el a demonstrat potențialul atacurilor cibernetice de a perturba și influența alegerile.

Alegerile prezidențiale din SUA din 2016: Interferența rusă în alegerile din SUA a implicat hackeri care au pătruns în e-mailurile Comitetului Național Democrat (DNC) și au folosit rețelele sociale pentru a răspândi dezinformare. Deși impactul asupra rezultatului este încă dezbătut, acest incident a subliniat vulnerabilitatea sistemelor electorale la atacurile cibernetice.

Indicii ale altor atacuri

În numeroase alte situații au fost reclamate cyberatacuri cu impact major asupra proceselor electorale. Unele dintre acestea nu au fost probate, iar unele sunt încă sub investigație.

Situații presupuse, neconfirmate sau neconfirmate definitiv

Alegerile prezidențiale din România din 2024: Consiliul Suprem de Apărare a Țării a constat, pe baza unor documente nepublice, că „au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”. Din explicațiile oferite de CSAT rezultă că un candidat [Călin Georgescu, dar fără a fi numit în comunicatul CSAT] a beneficiat din partea platformei Tik-Tok de tratament preferențial în raport cu ceilalți candidați, postările sale nefiind marcate ca având conținut electoral și permițându-i-se să distribuie mesaje nemarcate cu codul unic atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă, obligație impusă prin legislația electorală din România și pe care toți ceilalți candidați au respectat-o. De asemenea, acest fapt i-a permis să își facă publicitate prin intermediul rețelei inclusiv în ziua votului. Conform CSAT, AEP notificase anterior compania Tik-Tok asupra acestei situații, însă notificarea nu a avut niciun răspuns.

Totodată, conținutul mesajelor de susținere nu a fost verificat după regulile stricte care se aplică oricărei comunicări politice.

Investigații paralele au oferit dovezi că în aceleași alegeri au fost folosite și alte metode de manipulare și inducere în eroare a opiniei publice. Printre acestea s-au numărat conturi false pe mai multe rețele pentru a crea impresia susținerii candidaților de către publicații și organizații apolitice, precum și o campanie cu plată care a determinat influenceri apolitici să preia și să distribuie haștaguri fără conținut electoral aparent, dar care erau valorificate electoral prin intermediul unor ferme de boți, parte dintre acestea fără legătură cu România.

Alegerile federale germane din 2018: Deși nu s-au găsit dovezi concrete ale unui atac reușit, au existat rapoarte privind încercări de hacking contra infrastructurii electorale, inclusiv contra bazelor de date în care erau înregistrați alegătorii.

Alegerile parlamentare din Georgia din 2024 și 2020: Au existat acuzații de interferență rusă prin hacking și campanii de dezinformare pentru a influența rezultatul.

Diverse scrutinuri din Africa: Au existat afirmații privind utilizarea de către actori străini a atacurilor cibernetice pentru a manipula alegerile în mai multe țări africane, deși detaliile specifice și dovezile sunt adesea limitate.

Este important de menționat că multe dintre aceste acuzații rămân neconfirmate sau nefondate, iar investigațiile asupra acestor incidente sunt în curs de desfășurare. Cu toate acestea, ele subliniază îngrijorarea tot mai mare cu privire la potențialul atacurilor cibernetice de a submina integritatea alegerilor la nivel mondial.

Concluzii

Atacurile dovedite vin din partea unor grupuri radicale sau extremiste de dreapta, inclusiv din partea unora care formal contestă utilizarea noilor tehnologii. De asemenea, în toate cazurile probate au existat fie dovezi, fie indicii privind implicarea Rusiei sau a Iranului.

Lipsa reacțiilor juridice sau întârzierea deosebit de mare a unor asemenea sancțiuni facilitează propagarea în continuare a dezinformărilor și a celorlalți factori nocivi instrumentalizați prin cyberatacuri.

Platformele sociale sunt mediul predilect al acestor atacuri sau mijlocul de diseminare prin care sunt comunicate real sau distorsionat celelalte componente ale atacului cyber. Reacția companiilor care operează asemenea platforme sociale a venit după fiecare caz în parte, dar schimbările interne în algorintmi sau condiții generale de utilizare nu au fost omogene și nu au putut descuraja noi atacuri.

Totuși, trebuie ținut cont că prin intermediul acelorași rețele a fost posibilă și organizarea unor forme de opoziție democratică împotriva unor regimuri autoritare și dictatoriale, precum „Revoluția Twitter” din Republica Moldova, în aprilie 2009, sau revolta din Georgia, în noiembrie-decembrie 2024.

În alte situații, rețelele sociale au fost folosite de către grupuri ultrareligioase pentru a se organiza împotriva unor regimuri dictatoriale, înlocuindu-le pe acestea cu alte forme de dictatură sau fundamentalism.

Noile tehnologii (platformele sociale, internet, AI) au un potențial uriaș de a participa la transformarea socială, atât în sens pozitiv, de întărire a democrației și semnalare a derapajelor antidemocratice, cât și în sens negativ, prin promovarea unor informații false și care facilitează încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești sau prin accentuarea conflictelor sociale și radicalizare.

Acestea sunt doar câteva exemple, dar amenințarea atacurilor cibernetice asupra alegerilor continuă să crească. Pe măsură ce tehnologia devine din ce în ce mai integrată în procesele electorale, este crucial să se implementeze măsuri de securitate cibernetică robuste pentru a proteja integritatea alegerilor, precum și pentru asigurarea unui climat politic decent, în care să fie sancționată utilizarea de falsuri pentru a radicaliza grupuri electorale și medii sociale.

De asemenea, este necesar ca utilizatorii să înțeleagă riscurile și responsabilitatea utilizării acestor tehnologii și să ia măsuri prin care să se protejeze de a fi victime ale dezinformării și manipulării sau intermediari ai acestora.

„Cele mai multe informații eronate și dezinformări sunt propagate prin platformele social media. Primele cercetări sugerează că persoanele reale facilitează răspândirea de dezinformări într-o proporție mult mai mare decât algoritmii și boții. […] În plus, știrile false au o probabilitate de a fi redistribuite cu peste 70% mai mare decât informațiile reale. […] Răspândirea unor asemenea dezinformări poate amplifica impactul extremismului din oricare parte a spectrului ideologic.” (Extrase din Raportul Mis-and Disinformation: Extremism in Digital Age, publicat în 2023 de CTPN, organism contraterorist din subordinea guvernului britanic)

(Articol din dosarul AI: Tehnologia – a se consuma responsabil, în curs de apariție)