Sari la conținut
Prima pagină » Articole recente » Alex Filip: „Să restaurezi o casă veche costă cu siguranță mai mult decât să construiești una nouă, de la zero”

Alex Filip: „Să restaurezi o casă veche costă cu siguranță mai mult decât să construiești una nouă, de la zero”

| Interviu realizat de Corina Taraș-Lungu |

Un mic istoric al Casei Filip, pentru cititori?

Din februarie 2018 a devenit proprietatea noastră. Am parcurs un amplu proces de recondiționare și restaurare, scopul nostru final a fost să obținem un nou reper de arhitectură tradițională și un nou punct de atracție pe harta turismului de nișă. La Anuala de Arhitectură din 2019, Casa Filip din Sarichioi a primit trofeul pentru secțiunea dedicată restaurării, reabilitării și reconversiei, plus premiul special al președintelui Ordinului Arhitecților din România Filiala Dobrogea.

Cât de atașat sunteți de casă și de specificul zonei?

M-am atașat rapid de sat, de regiune, fiindcă soția mea este de aici. Alina e lipoveancă get-beget din Sarichioi, născută și crescută aici, în cea mai mare comunitate de ruși-lipoveni din România. Ne-am dorit amândoi o căsuță mică de oaspeți, respectând specificul locului și contribuind la conservarea tradițiilor și obiceiurilor locului. Astfel, pot spune că am investit amândoi foarte mult suflet în tot acest proiect, iar misiunea noastră socială depășește orice obiectiv de business.

Ce s-a păstrat intact din casa de la 1921?

În linii mari, toată casa veche, cea cu prispă, cum o prezentăm noi. Planimetria este identică, iar zidurile din chirpici au fost păstrate și consolidate. De asemenea, fiindcă fostul proprietar era pietrar, ne-am gândit să îi aducem un tribut și să folosim piatra dobrogeană de Ciucurova în realizarea aleilor din curte.

Cum ați îmbinat modernul cu tradiționalul în amenajarea casei și cine a realizat planul de amenajare?

Pentru proiectul de arhitectură am colaborat cu un cuplu cu rădăcini chiar în Sarichioi, Florin și Cristina Petro. Alături de ei am gândit tot conceptul. Iar pentru proiectul de design interior am lucrat cu Monika Bădulescu, tot tulceancă și ea. Eforturile tuturor au primit recunoaștere și cu toții am fost extrem de fericiți.

Cât de anevoios și de costisitor a fost procesul de restaurare a casei? Mai sunt meșteri constructori printre localnici?

Să restaurezi o casă veche costă cu siguranță mai mult decât să construiești una nouă, de la zero. Presupune eforturi considerabile de subzidire și de consolidare a pereților prin diferite tehnici. Cât despre partea de tâmplărie, să lucrezi cu lemnul este deosebit de frumos, dar și extrem de anevoios. Noi nu am făcut rabat de la ceva și ne-am dorit să livrăm un astfel de proiect în cel mai profesionist mod cu putință. Spre bucuria noastră, resursa umană ne-a fost la îndemână. Și asta fiindcă Sarichioiul este un sat mare, iar prin Dobrogea încă mai există câțiva meșteri veritabili. În primul rând, am avut noroc ca dirigintele nostru de șantier a fost chiar nașul nostru de cununie, George Listrat, care a făcut o muncă grozavă alături de constructorii lor. Tâmplarii și sobarii au fost și ei tot din sat. În schimb, stufarii i-am adus din Plopu (Murighiol), patru frați foarte muncitori. Iar maestrul pietrar a venit din Slava Chercheză, tăind piatra bucățică cu bucățică și așezând-o pe alee cu multă migală. Absolut toți cei care au fost implicați în acest proiect, mai mult sau mai puțin, au fost menționați pe un panou pe care l-am instalat la poartă, fix deasupra băncuței de pe uliță.

Care este specificul arhitectural al caselor și satelor lipovenești?

Majoritatea caselor vechi au fost construite din ceamur (varianta mai ieftină) sau chirpici (varianta mai scumpă), din resursele naturale oferite de zonă (pământ, nisip, pietriș, stuf). Pentru fundație s-a folosit multă piatră, tot din regiune adusă. Iar pentru acoperiș, desigur, stuful, o resursă accesibilă. Ca și planimetrie, mai toate aveau frontonul principal aproape lipit de gardul stradal, iar mai departe camerele se desfășurau tip vagon. La stradă era camera principală, unde de obicei locuiau stăpânii casei. Apoi urma un pridvor, după care încă două camere interconectate. Bucătăriile erau construite într-o încăpere lipită de casa veche, cu acces direct din interior sau din exterior. O altă componentă nelipsită din gospodăriile lipovenești este bănia, sauna tradițională. Pe vremuri, aceasta se făcea la exterior, într-o construcție distinctă, tot din lut, cu pereții înnegriți de fum. Pentru comunitatea de ruși-lipoveni, bănia are o semnificație sacră fiindcă este folosită în fiecare seară de sâmbătă, înainte de participarea la slujba de la biserică. Cât despre culori, în satele de ruși-lipoveni predomină fie culoarea albastră, fie cea verde. În schimb, în satele de cazaci-ucrainieni regăsim și mult galben. Personal, m-aș bucura ca această cromatică uniformă să reînvie în toate satele din România.

Frontoanele caselor lipovenești arată, prin elementele lor decorative, un mare respect pentru spiritul apelor, Vodeanoi. Mai are arhitectura caselor de astăzi o legătură cu cadrul natural al zonei?

Eu am remarcat că acele case noi care se construiesc și vor să folosească elementele de arhitectură tradițională se inspiră din simboluri care au legătură cu cadrul natural al zonei, dar și cu alte lucruri. Simbolul cel mai des întâlnit este ciorchinele de strugure, pe care-l foloseau de regulă familiile înstărite. Mai avem valurile Razimului cu o lotcă purtată de vânt. Dar mai observăm și inima, care este la fel de mult folosită, mai ales de familiile tinere care își construiau prima lor casă. De exemplu, și noi am integrat acest simbol.

Vizitați constant de turiști, nu vă temeți de degradarea casei vechi?

Nu avem această temere deoarece ne vin turiști de mare calitate. Cu mulți dintre ei am legat și prietenii. De asemenea, avem mare grijă de proprietatea noastră, așa cum face fiecare lipovean gospodar din sat. În fiecare an, înainte de redeschiderea oficială, facem o curățenie generală. Iar o dată la doi ani văruim pereții, revopsim și lăcuim din nou lemnul, înlocuim elementele uzate cu unele noi și așa mai departe.

Se conservă arhitectura locală tradițională sau localnicii tind treptat spre modernizarea caselor? Bănuiesc că pe undeva există dilema istorie vs. confort.

Consider că cei ce își doresc să inițieze un proiect de arhitectură locală tradițională, cu sau fără diverse influențe moderne, ar trebui să se lase pe mâinile specialiștilor. Linia dintre autentic și kitsch e foarte fină și poți pica ușor în grotesc dacă nu te pricepi. Confortul consider că este vital chiar și atunci când se dorește un accent mai puternic de tradițional. Și mă refer aici la faptul că o baie curată, un pat confortabil și alte minime condiții nu ar trebui să lipsească.

Cum se raportează vizitatorii la Casa Filip din Sarichioi?

Vreau să cred că avem prilejul să le oferim oaspeților noștri o experiență completă și, mai ales, autentică. În primul rând, turiștii au ocazia să stea câteva nopți într-o casă care respectă stilul arhitectural deltaic, dar unde beneficiază de tot confortul modern de care au nevoie. În al doilea rând, suntem punct gastronomic local specializat în preparate pescărești, deci se vor bucura de mâncăruri atent alese și gătite. În al treilea rând, pot descoperi un sat mai puțin cunoscut, dar extrem de pitoresc și ofertant, unde stă bine ascunsă cea mai mare comunitate de ruși-lipoveni din România, la Sarichioi. În al patrulea rând, toată comuna are o mulțime de atracții turistice: se pot plimba cu lotca purtată de velă pe Razim sau se pot bucura de un apus memorabil la Cetatea Enisala.

Alex Filip este unul dintre proprietarii Casei Filip. Casa Filip este o veche gospodărie cu specific deltaic, ridicată în anul 1921, în vatra satului Sarichioi, la doar câțiva pași de malul lacului Razim. Proiectul de restaurare și reconversie a casei a fost premiat la Anuala de Arhitectură din 2019.

Un comentariu la „Alex Filip: „Să restaurezi o casă veche costă cu siguranță mai mult decât să construiești una nouă, de la zero””

  1. Pingback: Oameni - Case - Orașe. Dinamica utilizării spațiului public și a spațiului privat - Revista Cultura

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.