Barometrul Informat.ro a inclus o subtemă legată de operele lui Constantin Brâncuși. Din sondaj rezultă că 42% dintre români sunt convinși că nu au văzut nicio operă a sculptorului român, altfel decât în fotografii sau filme, iar alți 13% spun că nu își amintesc să fi văzut.
Pe localități de rezidență, cea mai mare proporție a celor care nu au văzut niciodată în realitate o operă a lui Brâncuși sunt locuitorii din București (49%) și cei din mediul rural (48%). La polul opus, ponderea celor care au văzut opere ale lui Brâncuși are cele mai mari cifre în urbanul mare (50%).
Diferențele pe grupe de vârstă sunt nesemnificative, în cazul celor care au văzut opere ale sculptorului modernist, dar sunt diferențe majore pe nivelul de studii (absolvenții de studii primare declară doar în proporție de 13% că au văzut asemenea opere de artă). De asemenea, diferențe sensibile apar și atunci când răspunsurile sunt intersectate cu votul politic, respectiv cu preferința pentru rețelele sociale. Astfel, în cazul rețelelor sociale, o pondere ceva mai mare a celor care au văzut lucrările lui Brâncuși este în cazul celor care preferă Instagram.
În ceea ce privește intersecția cu preferințele politice, votanții PNL sunt cei mai familiarizați cu opera lui Brâncuși (53%), iar cei ai AUR cei mai puțin familiarizați (29%).
Vezi rezultatele detaliate ale sondajului pe site-ul Inscop.ro.
Tot legat de Brâncuși, sondajul a inclus întrebări privind acordul ca statul român să achiziționeze lucrările lui Brâncuși, respectiv percepția lui Brâncuși ca autor român sau universal.
La prima întrebare, doi din trei români s-au declarat favorabili unei asemenea investiții făcute de statul român. Însă analiza pe grupe demografice indică mari diferențe. Astfel, angajații la stat se declară în proporție de 68% în favoarea cumpărării de către stat a operelor lui Brâncuși, în timp ce salariații la privat sunt de acord cu o asemenea idee doar în proporție de 59%. Pe medii de rezidență, cei din mediul rural sunt cei mai favorabili pentru o asemenea achiziție ipotetică, în timp ce ideea este privită cu maximă rezervă în București.
Nu în ultimul rând, absolvenții de studii primare sunt de acord (75%) cu ipoteza cumpărării acestor idei, în timp ce absolvenții de studii superioare se opun în cel mai mare număr (37%). Consecutiv, pe partide, suporterii USR sunt cel mai puțin favorabili ideii, în timp ce electoratul AUR și PSD, în egală măsură, susțin achiziția de stat a acestor opere de artă.
La ultima întrebare, privind percepția lui Brâncuși ca artist român, francez sau universal, 67,7% dintre răspunsuri îl clasează ca fiind în mod cert un artist român. Cea mai mare pondere a celor care îl „naționalizează” pe Brâncuși este în cazul electoratului PSD, a celor cu studii medii, a celor de peste 60 de ani și a locuitorilor din urbanul mic.
De partea percepției lui Brâncuși ca artist universal, cele mai multe răspunsuri au venit din partea electoratelor USR (46%) și PNL (34%), din partea celor cu studii superioare (38%) și din partea bucureștenilor (32%).
Doar 1,4% dintre cei intervievați îl consideră pe Brâncuși ca fiind un artist francez, deși s-a format, a trăit și a creat aproape exclusiv în Franța. Ponderi mai mari de răspuns au apărut în cazul electoratelor PNL (5%) și PSD (4%), dar și în cazul celor pentru care ultima școală absolvită este cea primară (3%, în cazul lor îl consideră pe Brâncuși ca fiind în primul rând francez).
„Datele indică faptul că Brâncuși ocupă un loc solid în patrimoniul simbolic al societății românești, fiind perceput nu doar ca un reper cultural, ci și ca un element definitoriu al identității naționale. Susținerea largă pentru implicarea statului în păstrarea operei sale în patrimoniul național arată că românii atribuie valorii culturale o dimensiune strategică, depășind logica strict financiară și tratând cultura drept o resursă de prestigiu și continuitate națională. În același timp, faptul că Brâncuși este asociat predominant cu identitatea românească, fără a-i fi negată consacrarea internațională, sugerează existența unei forme mature de patriotism cultural, în care afirmarea rădăcinilor naționale este compatibilă cu recunoașterea valorii universale. Rezultatele conturează imaginea unei societăți care vede în marile personalități culturale repere de identitate colectivă și instrumente esențiale de afirmare a României în lume”.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research
BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim-planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 13-16 iulie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Conform Institutului Național al Patrimoniului, în România sunt 33 de opere de Constantin Brâncuși clasate în Patrimoniu (pe lângă ansamblul monumental de la Târgu Jiu). Dintre operele clasate, una singură este într-o colecție privată, celelalte fiind în colecții muzeale deschide publicului. Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova au asemenea lucrări în expoziția permanentă.
Lucrările lui Brâncuși din circuitul internațional se află în mare parte în colecții muzeale de prestigiu. Achiziția acestor lucrări ar fi imposibilă și totodată de nedorit. Prezența acestor lucrări în colecții importante îi asigură autorului un prestigiu și o vizibilitate pe care nu le-ar avea dacă lucrările sale ar fi toate în România.
Ocazional, la casele de licitații apar lucrări ale lui Constantin Brâncuși care încă sunt în colecții private. Adjudecarea lor, în cazul celor mai valoroase lucrări, se face la sume de ordinul zecilor de milioane de dolari.