„Casă” sau „Acasă”? Evoluții ale spațiului domestic

| Un material coordonat de Carmen Corbu |

Jumătate din populația globului se află în izolare acasă. Pentru o mare parte a acestei populații, spațiul domestic a devenit și spațiu de lucru. Mai mult, gospodării care externalizaseră multe dintre funcțiunile unei locuințe se află în situația de a le reinternaliza pe cele vechi, dar și de a asimila unele noi: birou, sală de ședințe, sală de cursuri, sală de sport, bucătărie, spațiu de îngrijire medicală.

Potrivit studiilor realizate de Eurostat, România înregistrează cea mai mare rată a locuirii în condiții de supraaglomerare. Unul dintre aspectele fundamentale luate în considerare la evaluarea calității locuințelor este disponibilitatea unui spațiu suficient, iar rata de suprapopulare descrie locuirea în case suprapopulate și este definită prin numărul de camere de care dispune o gospodărie, prin mărimea gospodăriei, precum și prin vârstele și situația familială a membrilor acesteia.
O locuință decentă, la un preț accesibil și într-un mediu sigur. Este un enunț căruia i se atribuie valoare de necesitate fundamentală și este considerat chiar un drept al omului. Sigur, există și o normativitate legală care îl descrie. De exemplu, în România, o garsonieră ar trebui să aibă o suprafață utilă de 37 mp? Are? Pe site-urile de imobiliare sunt apartamente de două camere care abia se încadrează în acest parametru, cum, de asemenea, sunt garsoniere a căror suprafață ajunge la jumătatea lui. Vorbim în special despre apartamentele construite înainte de 1989. Totuși, numărul de metri pătrați ai apartamentului nu este unicul determinant pentru senzația de spațiu și confort. Un design de calitate poate asigura ordine și coerență, o legătură cu trecutul și viitorul celui care locuiește un spațiu.
Se spune că rar poate exista un bun pe care să îl deținem și al cărui impact asupra noastră să fie mai mare decât cel al locuinței. (Carmen Corbu)

Invitați în dezbatere:

Aurelian Giugăl – Mâna invizibilă nu rezolvă totul. Mici crâmpeie despre locuire și locuințe în epoca post-1989 

Yigru Zeltil – Cultura locuirii

Arpad Zachi – Casele generației tinere, o narațiune construită în jurul unui laptop – Un interviu realizat de Carmen Corbu

Ștefan Ghenciulescu – Bucureștiul postcomunist, o non-urbanitate totală cu toate ingredientele urbanității – Un interviu realizat de Aurelian Giugăl

 

O analiză pe aceeași temă:

Regulile de distanțare socială Covid-19 au prins România în ipostaza țării europene cu cel mai mare număr de copii care locuiesc în condiții improprii. (sursa: https://www.edupedu.ro/)

Lasă un răspuns