Sari la conținut
Prima pagină » Articole recente » „Timișoara 2023”. Tendințe în arta și gândirea românească. Best-off 2023

„Timișoara 2023”. Tendințe în arta și gândirea românească. Best-off 2023

Evenimente nominalizate de:

Diana Popescu
„Un an care a mutat centrul atenției dinspre București către vestul țării. Un maraton de întâmplări artistice memorabile, expoziții-eveniment, staruri mondiale, spectacole care au depășit cu mult „norma locului”. Am asistat la veritabile pelerinaje la Timișoara: pentru Brauner și Brâncuși, pentru Jeremy Irons la Operă; pentru expozițiile colective de la Kunsthalle sau Comenduirea Garnizoanei, sau The Night-Art Festival, care a adus în discuție viața nocturnă a orașului și oportunitățile ei încă neexplorate.”

Nona Rapotan
„Într-un oraș invadat de artă și artiști, riscul era ca ceilalți reprezentanți ai culturii să se simtă marginalizați sau, de ce nu, discriminați. Chiar dacă în calendarul evenimentelor s-au regăsit și cele care puneau accentul pe dialogul interdisciplinar, iar la dezbateri și vernisaje erau, de regulă, invitați și oameni de cultură din alte domenii decât cele reunite sub pălăria artelor frumoase, tot era nevoie ca balanța să fie (chiar și în într-o proporție foarte mică) echilibrată. Mircea Mihăieș și conducerea Universității de Vest au reușit să gândească un program de conferințe pus sub semnul diversității și al dialogului interdisciplinar, astfel încât ținuta academică să devină pretext pentru un real și benefic flux de informații.”

Roxana Dumitrescu
„E dificil să listez câteva momente-reper fără să sacrific altele (extraordinara  Bienala Art Encounters, Orhan Pamuk, Nadia Murad, Jean-Marie Lehn, Jean-Pierre Sauvage. Eric Stark Maskinîn programul curatoriat la  Univeristatea de Vest sunt pe un shortlist) dar cred că „Brâncuși: surse românești și perspective europene”  rămâne un moment istoric pentru arta românească, unul cu adevărat revelator pentru cei care nu mai cred în publicul consumator de cultură.”

Bienala Art Encounters 2023. My Rhino is Not a Myth. art science fictions

Art Encounters

Pornind de la un concept curatorial realizat de Adrian Notz alături de  Cristina Bută, Monica Dănilă, Ann Mbuti, Edith Lázár, Cristina Stoenescu și Georgia Țidorescu, această ediție a bienalei a reușit să se transforme într-un remarcabil exemplu de imaginație artistică și științifică. Programul de medierea a reprezentat una dintre mizele Bienalei Art Encounters 2023. Astfel în cadrul programului My Art Encounters, au fost organizate timp de 2 luni activități și tururi ghidate, Cursuri de introducere în arta contemporană, programul Artist Walk și programul MINDMAPPING.

(foto: Art Encounters)

Expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale

Art Encounters

Expoziția eveniment curatoriată de Doina Lemny, după o scenografie de Attila Kim, a fost găzduită de Muzeul Național de Artă din Timișoara, co-organizată de către MNArT, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România la Timișoara.


(foto: Art Encounters)

 

Expoziția Victor Brauner: Invenții și magie

Art Encounters

Expoziția retrospectivă curatoriată de Camille Morando, după o scenografie realizată de Attila Kim, a fost găzduită de Muzeul Național de Artă din Timișoara, co-organizată de Centrul Pompidou, MNArT, Fundația Art Encounters și Institutul  Francez din România la Timișoara.

(foto: Art Encounters)

Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara

Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială Timiș
Organizator: Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială Timiș
Echipa de proiect: Anca Teslevici, Alexandra Trofin, Ema Cristescu, Georgiana Spiridon, Antoniu Sicra, Miruna Bărăitaru, Alex Naghiu, Nicoleta Postolache, Ilona Iftode, Rebeca Peca, Eliza Cheșa
Curatoare Timișoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii, Teritoriul “Locuri”/ Curator of Timișoara 2023: Cosmina Goagea
Design grafic: Ștefan Lucuț, Simina Grindean
Programare website: Costi Bleotu, Andrei Drăcea
Autor concept instalație: MAIO Architects – Maria Charneco, Alfredo Lérida, Guillermo López, Anna Puigjaner
Colaboratori concept: Simone Marcolin, Ilaria Donadel, Filippo Tognocchi, Ignasi Sarria
Proiect de arhitectură și light design: Studio Nomadic - Victor Popovici, Silvia Tripșa, Nicoleta Postolache
Design cu natura: Studio Peisaj - Alexandru Ciobotă, Raluca Rusu
Proiect structură: Echo Universal – Balint Karoly
Colaboratori sistem structură metalică modulară: ABT Motion Rigs, Salt Box
Colaboratori specialități: Blaser - Bogdan Sere, DeBoot - Silvian Tecu, Melbo Instal - Emilian Zmeu, Emesis – Mihai Cojanu, Irigarden – Cătălin Lubeniță
Dirigenție de șantier: Bianca Pasc, Molnar Ovidiu
Colaboratori conținut: Tur de Arhitectură
Mentenanță vegetație: Millegarden – Alexandru Almăjan, Daliana Sîrbu
Studiu sociologic: UVT - Alexandru Drăgan, Marius Matichescu, Raluca Răducan
Custozi și voluntari: Otilia Sfetcu, Diana Mihaela Antiu, Prindii Luminița, Marian- Claudiu Bușă, Darius Gava, Flavius Cornelius Laza, Ioana Meseșan, Cătălin Răzvan Alexandru, Răvășel Alexandru, Darius Sucioni Emanuel, Alina Alexandru, Pascondea Alexandra, Stan Andrei, Elena - Teodora Mușea, Cătălin Răzvan Alexandru, Slageana Panici, Andrei Barbu, Theodora Scurtu, Antiu Diana Mihaela, Berta Melinda-Andreea, Bianca Andreea Burescu, Capusniec Gabriel, Cojocariu Paola, Delia Vaduva, Flavia Chelariu, Francesca Restivan, Gîrbovan Bogdan, Grosu Eduard, Ioana Gavrilescu, Lucia Calin, Marta Bacalu, Nistorescu Alexa, Popa Radu Stefan, Roberta Răduca, Rotari Xenia, Somogyi Ielena, Andone Eduard Mihai, Roberta Achimescu, Andrei Popa, Mihai Mihart, Alexandra Jitea, Georgiana Drăuceanu, Ioana Toader, Diana Badau
Parteneri/Partners:
Horticultura S.A., Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, Comunitatea GreenFeel Timișoara
Mulțumiri pentru sprijin și consultanță pe parcursul dezvoltării proiectului: Brîndușa Tudor, Matevž Čelik, Rudolf Gräf, Silviu Scrob; Colegiul Director OAR Timiș, echipa Centrului de Proiecte, echipa Primăriei Municipiului Timișoara, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș

Scopul proiectului a fost de a îndemna locuitorii orașului să își asume spațiul public într-un mod responsabil, de a descoperi noi moduri de utilizare a spațiului public și de a crește nivelul de preocupare pentru starea și viitorul acestuia.

În dezvoltarea proiectului de peisagistică s-au abordat 4 teme. Prima temă s-a bazat pe memoria afectivă și s-a referit la patrimoniul horticol și la istoria Timișoarei ca oraș al parcurilor. Timișoara deține o moștenire consistentă lăsată de grădinarii locali din secolul al XIX-lea. A doua tema a făut referire la accesul la hrană. Credem în asigurarea accesului la hrană locală și sănătoasă, în ingineria horticolă și producția locală precum și în mișcarea grădinăritului comunitar. Capacitatea nutritivă a naturii este generoasă, însă se remarcă tendința modestă a culturii noastre gastronomice afectată și de globalizare. Omitem hrana de lângă noi și neglijăm creativitatea în bucătărie. Cea de-a treia temă, funcția climatică a arborilor a fost recunoscută și folosită în strategiile de împrospătare a aerului și în umbrirea spațiilor deschise de multe secole, înainte de descoperirile tehnice moderne cu consum mare de energie (aparate de răcire și încălzire a aerului). Nu in ultimul rand, a fost adusă în instalație o parte din oferta comercială disponibilă de specii ornamentale. Gestul de expunere a disponibilului vegetal local a adus în dezbatere importanța existenței infrastructurii de producție și de cunoaștere horticolă în politicile locale de combatere a efectelor încălzirii globale și de facilitare a biodiversității.

În timp, Pepiniera a devenit un reper, un loc de întâlnire, un fenomen care a atras atenția multora, peste 190.000 de vizitatori din diverse medii, de toate vârstele, deoarece, dincolo de mesajele referitoare la viitorul orașelor sau cunoștințe despre patrimoniul Timișoarei, proiectul a oferit, în primul rând, o stare de bine, o experiență senzorială. Universitatea de Vest a dezvoltat un instrument de măsurare a percepției vizitatorilor, un chestionar care putea fi accesat doar în interiorul instalației, astfel încât doar cei care au avut experiența Pepinierei să poată răspunde. Rezultatele sunt îmbucurătoare și demonstrează succesul acestui proiect.

Proiectul Pepiniera1306 plante pentru Timișoara a fost coordonată de echipa Beta a OAR Timiș, echipă care organizează Beta – bienala timișoreană de arhitectură.

(foto: Ovidiu Micșa)

Orașul Paralel

Asociația Culturală Diogene și Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara în coproducție cu Teatrul German de Stat, Teatrul de Copii și Tineret „Merlin” și actori și artiști independenți au transformat un spațiu de 300 de mp dintr-o hală industrială și 1500 de mp de curți a Universității Politehnica Timișoara într-un wonderland teatral imersiv, iar în 3 ani au propus, prin 63 de spectacole pe care le-au parcurs cu pasul, cu mintea și cu imaginația 3000 de spectActori, o călătorie de redescoperire a trei cartiere istorice ale orașului – Iosefin, Fabric, Elisabetin în forma unei colecții de trasee imersive care au legat cele trei cartiere –  gara, malurile Begăi și două poduri vaporetto, o companie emblemă a orașului, un fost cinematograf o biserică, 2 piațete, 1 amfiteatru, 2 hale de experiment și o universitate.

 

Tramvaiul Poeziei

Tramvaiul Poeziei a ajuns pentru prima dată în afara Bucureștiului, la Timișoara, oferind publicului ocazia incursiunii în lumea poeziei contemporane, a orașului, în compania unor artiști locali care au susținut recitaluri muzicale inedite la flaut, vioară și violoncel, și a unui ghid turistic local care-a punctat pe traseu povești valoroase despre Timișoara.
Preț de 2 ore, în 2 zile consecutive, participanții s-au bucurat de 5 călătorii în tramvaiul desenat de artistul Dan Perjovschi, de lecturi ale celor 5 poeți și de dialoguri cu esență moderate de Anca Vancu.
Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Grow Timișoara 2023.

(foto: Sebastian Tătaru)

Seria „Idei care schimbă lumea”

Universitatea de Vest din Timișoara

seria pune accent pe oameni a căror ocupație profesională sau cercetare are un efect direct în societate, determină schimbarea, de la policy making la domenii cu impact major în societate, precum științele politice, sociologie, comunicare, etică, filosofie, literatură. În anul 2023, această serie a grupat invitații highlight, precum laureați ai premiului Nobel, personalități de prestigiu internațional din diverse domenii. Au participat invitați precum: filosoful Peter Sloterdijk, laureații Nobel Orhan Pamuk, Jean-Pierre Sauvage, Jean-Marie Lehn.

 

Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara

Fondat cu 13 ani în urmă,  Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara adună împreună voci originale de scriitori din Timișoara și din celelalte zone ale României, precum și nume importante ale literaturii europene și mondiale. Motto-ul ales, „La Vest de Est / La Est de Vest”, dezvăluie din start intenția demersului organizatorilor: Timișoara, orașul cu cel mai european destin de la noi, trebuie să-și regăsească locul în familia culturii Europei Centrale și de Sud Est.

Revista Cultura realizează un catalog anual al celor mai importante momente care definesc tendințele în arta și gândirea românească. Pentru acestă primă ediție, selecția s-a bazat pe nominalizări făcute de critici și jurnaliști culturali și pe opțiunile redacției.
Sursele imaginilor și fragmentelor de text folosite aparțin autorilor, organizatorilor și distribuitorilor.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.