Atunci când faci recomandarea unei cărți de non-ficțiune, criteriile de valoare nu mai sunt subiectivitatea, ce „mi-a plăcut mie” sau „trebuia altfel”. O carte de non-ficțiune, fie ea și de popularizare a unui domeniu științific,… Citește mai mult »Când copacii vorbesc. Peter Wohlleben, Viața secretă a copacilor
„O istorie a violenței” este al doilea roman al meteoricului Édouard Louis, devenit best seller, la fel cum și prima sa carte, „Sfârșitul lui Eddy Bellegeule”, a cunoscut un excepțional succes. Sfârșitul lui Eddy Bellegeule… Citește mai mult »Literatura anti-tabu. Édouard Louis, O istorie a violenței
Cartea e un poem al înfrângerii cu totul special în literatura actuală, un thriller psihologic despre o jumătate de familie, cumplit de disfuncțională, un subiect etern, dar cu o tratare stilistică inedită în literatura românească… Citește mai mult »Un poem despre ură și iubire. Tatiana Țîbuleac, „Vara în care mama a avut ochii verzi”
Osica de Sus este o comună din județul Olt, undeva la jumătatea distanței dintre Slatina și Caracal. În satul Vlăduleni, pe marginea unor drumuri mai mult sau mai puțin asfaltate, cam ca peste tot în… Citește mai mult »Work in progress „România Mobilementary”
| Un text de George Maior | Puterea soft are o arie extrem de largă de exprimare, de la domeniul intelectual, cultural (scriitori, artiști vizuali, muzicieni etc.) până în zona sportului despre care vorbim acum,… Citește mai mult »Diplomația albă
Prin schimbarea perspectivei, vezi ceva ce nu vedeai înainte. Flexibilitatea în gândire înseamnă să vezi dincolo de rolurile convenționale. Să improvizezi, să fii intuitiv, să te joci cu contextul și perspectiva, să te concentrezi pe… Citește mai mult »Despre creativitate și gândire divergentă
Am văzut de curând și din nou, în scris, următoarea constatare: „Locația bătăliei de la Posada rămâne controversată în istoriografia română”. Corect și simplu ar fi fost: „Locul bătăliei de la Posada rămâne controversat în… Citește mai mult »„A treia cea mai mare locație din lume în anul 20 20”
Nu este orașul meu natal. Dar, fiindcă ador sudul, praful, vocile purtate de vânt, ierburile dospite în căldură, ador și Bucureștiul așa cum e, dar mai ales, așa cum a fost. Cine nu îl cunoaște,… Citește mai mult »Orașul ascuns (I). Ne vedem la Mon Jardin!
Audiența este punctul forte al acestui eveniment anual, care oferă un spectacol de culoare și ritm, dar care, totuși, nu strălucește nici la categoria autenticitate, nici la coerență, nici la inovativitate sau particularitate. De altfel,… Citește mai mult »Festivalul medieval de la Sighișoara. Câteva note
Din expoziția „Augustin Buzura, Conștiința scrisului”, realizată de Ana-Maria Vulpescu și Ileana Marin.Organizatori: Fundația Culturală Augustin Buzura, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și Academia Română.Expoziția a fost lansată în data de 10… Citește mai mult »Expoziția „Augustin Buzura. Conștiința scrisului”
| Un material de Flori Sava | În Polonia comunistă a anilor 1960, în orașul Opole, ajunge la conducerea Teatrului „13 Rânduri” un tânăr regizor care avea să inițieze o formă unică de teatru în… Citește mai mult »Ritualul si corpul actorului în Teatrul lui Jerzy Grotowski
Cred că toată lumea cunoaște senzația aceea de oboseală, seara, când rezervele de energie au scăzut spre zero, iar singurul lucru pe care îl mai poți face este să te pui în fața unui film… Citește mai mult »Mare și ciudată Ți-e grădina, Doamne! Dependent de „Stranger Things”
| Un text de Angela-Maria Buligă | „Fugi!” de Oana G. Arion este o ficţiune apocaliptică care pune accent pe relaţiile interumane: lupta pentru supravieţuire, adaptarea minţii umane şi crearea de scenarii, unele macabre, pentru… Citește mai mult »Supraviețuirea ca personaj principal. Review la romanul „Fugi!” de Oana G. Arion
„De ce dă un câine din coadă? Pentru că un câine e mai deștept decât coada sa. Dacă ar fi coada mai deșteaptă, ar da ea din câine.” De când cu Facebookul, suntem tot mai alarmați… Citește mai mult »De ce dă câinele din coadă, și nu invers? „Wag the Dog”
„Nu ai voință deloc? De ce nu te poți abține?” Sunt convinsă că măcar odată în viață, fiecare dintre noi a auzit o întrebare de acest tip. Fie că vorbim despre pasiunea nevinovată pentru ciocolată… Citește mai mult »Tacticile de autocontrol. Kelly McGonigal, „Puterea voinței”
| Un material de Adelina Sîrbu | Sărbătoarea Junilor fundamentează vizibil, până în contemporaneitate, tendința omului de a se plasa dincolo de general, într-un particular care îi oferă inerent un statut nou, o poziție izolată… Citește mai mult »Junii Brașovului. O tranziție ritualică în actualitate
Sesiunea a fost organizată de Secția de Filologie și Literatură a Academiei Române. Comunicările au avut loc în Aula Academiei și în cadrul lor au luat cuvântul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, Eugen Simion,… Citește mai mult »Augustin Buzura, conștiința scrisului. Sesiune omagială
Moruzi Maria-CristinaSă-n-cerc o-nșiruire (fragment) E destul de greu să mă concentrez asupra ghemotocului de existență (cunoscut sub numele de „bebeluș”) din camera mea, care-mi respiră oxigenul, îmi invadează spațiul personal și miroase rău de tot,… Citește mai mult »Festivalul de proză Augustin Buzura. Concursul de proză scurtă destinat elevilor
Nu sunt timpuri în care se poate discuta senin despre moderație. În niciun caz în România acestor zile sau a acestor ani. Dar moderația a fost discutată în foarte multe alte contexte istorice agitate, din… Citește mai mult »Moderația. Un concept radical într-o lume a exceselor
Biografia lui Augustin Buzura a fost scrisă de multe ori și, paradoxal, încă așteaptă să fie scrisă. Personalitate aparte a deceniilor trecute, el este, totuși, reprezentativ pentru societatea și cultura română. Oximoronul e aparent. Într-o… Citește mai mult »Augustin Buzura în dialoguri și interviuri
„Fiul Sofiei”, filmul din 2017 al Elinei Psykou, depășește granițele dramei sociale și pășește pe tărâmul ambiguu și iluzoriu al imaginației, devenind o expresie a artei puse față în față cu realitatea și istoria. Un… Citește mai mult »Din valul straniu al cinematografiei grecești. „Fiul Sofiei”
Naratoarea nu încearcă analizeze constelația de disfuncții familiale, ele sunt mai mult decât evidente, le prezintă doar cu ochi detașat de timp, trist dar cu accente comice, descurajat în legătură cu posibilitatea de salvare a… Citește mai mult »Un roman de familie prea puțin psihanalitic. Diana Bădica, „Părinți”
“Black Mirror” sondează cele mai sumbre coșmaruri ale societății prezente proiectate în viitor. Ce poate face omul cu tehnologia, dar mai cu seamă ce face tehnologia din om, iată întrebarea ce străbate ca un fir… Citește mai mult »Vedem acum ca prin oglindă “Black Mirror”
Răspunsuri în dezbaterea realizată de Dana Buzura-Gagniuc (La începutul secolului trecut, Max Weber spunea că nu este deloc clar cum va arăta în viitor practicarea politicii ca „profesie” și, cu atât mai puțin, ce căi… Citește mai mult »„Un politician de profesie într-o ţară dominată de politica de tip clientelar va fi un exponent al acelui tip de politică”