Sari la conținut
Prima pagină » Articole recente » Studiile cantitative și provocările lor

Studiile cantitative și provocările lor

| Un material realizat de Alex Ciorogar și Emanuel Modoc | | Participă: Alex Goldiș, Mihaela Mudure, Mihaela Ursa |

Puține sunt conceptele care să fi fost adoptate, în ultimii treizeci de ani, la fel de rapid ca cel de „distant reading”, devenit un veritabil loc comun al comunității academice de azi. Adevărate pietre de hotar, publicațiile semnate (sau editate) de Franco Moretti, Matthew L. Jockers ori Katherine Bode contribuie și ele la procesul de redefinire a dinamicii formelor literare transnaționale.

În spațiul autohton, studiile cantitative (anticipate, într-o oarecare măsură, de lucrările sociologice ale unui Paul Cornea) au reușit să demonstreze, în plus, viabilitatea acestor instrumente, relevând o serie de concluzii mai mult sau mai puțin provocatoare pentru însuși felul în care definim ideea de canon. Cu toate acestea, formatul actual – sau, mai degrabă, lipsa celui electronic – al principalelor instrumente utilizate (Dicționarul cronologic al romanului românesc, Dicționarul cronologic al romanului românesc tradus și Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice) ar putea pune în dificultate atât dezvoltările ulterioare ale acestora, cât și reproductibilitatea datelor culese și interpretate.

Alex Goldiș – Dificultăți și semne bune

Mihaela Mudure – Două răspunsuri la o întrebare

Mihaela Ursa – Problema cercetării cantitative în spațiul studiilor umaniste românești

CITEȘTE ÎN FORMATELE ACTIVE DE MAI JOS

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.