Luptați pentru Europa!

Europa este în criză! Avertismentul vine din partea unui grup de intelectuali, îngrijorați de urmările pe care le poate avea creșterea populismului și a naționalismului în Europa de astăzi. În istoria ei recentă, Europa a trecut de nenumărate ori prin crize mai mult sau mai puțin severe: căderea zidului Berlinului, în toamna anului 1989, actele teroriste de la Paris, Londra, Stockholm sau Copenhaga, Brexitul și criza refugiaților. Iată că o nouă criză bate la ușă!

Câtă dreptate avea scriitorul american Philip Roth, când explica în American Pastoral că: „oamenii se gândesc la istorie ca la ceva pe termen lung, în timp ce istoria este, de fapt, un fenomen care se produce dintr-o dată”.
Rareori se întâmplă să mai găsești astăzi un ziar pe care, deschizându-l, să nu rămâi cu impresia că primăvara aceasta va fi mai sumbră și mai întunecată decât multe altele din ultima vreme. Și aceasta cu gândul la alegerile din Parlamentul European de la sfârșitul lunii mai, când există riscul ca mândra și oarba Europă să cadă în mâinile populismului de dreapta și ale naționalismului excesiv. Teama nu este cu totul nejustificată, ba aș spune chiar că este pe deplin motivată.
Luptați pentru Europa! Iată îndemnul pe care 30 de scriitori, istorici și laureați ai Premiului Nobel pentru literatură îl lansează într-un manifest inițiat de filosoful francez Bernard-Henry Lévy și publicat de curând în mai multe ziare europene de mare tiraj, printre care „Libération”, „The Guardian”, „La Repubblica”, „El Pais”, „Die Welt”, „Dagens Nyheter”. Printre semnatarii manifestului se numără laureații Premiului Nobel Svetlana Aleksievici, Elfriede Jelinek, Mario Vargas Llosa, Herta Müller și Orhan Pamuk, scriitorii Milan Kundera, David Grossman, Ismail Kadaré, António Lobo Antunes, Claudio Magris, Salman Rushdie, istoricul Simon Schama.
Aceștia avertizează că, fără eforturi susținute pentru a combate un flux în continuă creștere a populismului, valorile comune europene sunt în pericol, iar alegerile pentru Uniunea Europeană din luna mai vor fi „cele mai catastrofale alegeri” de până acum, ducând la „explozii de xenofobie și antisemitism”, la o victorie a celor care vor să distrugă Europa și la o umilire a celor care încă mai cred în moștenirea lăsată de Erasmus, Dante, Goethe și Descartes. În ciuda „greșelilor, lipsei de acțiune și a actelor de lașitate” de care a dat dovadă Europa de-a lungul istoriei, ea rămâne, totuși, „a doua casă pentru orice om liber”. O casă care – iată – este amenințată acum de flăcări.
Semnatarii manifestului regretă totodată faptul că Europa este vulnerabilă la manipulările evidente ale „stăpânului de la Kremlin”, în același timp în care ea este abandonată de aliații de peste celălalt mal al Canalului (o referire la procesul Brexit-ului, care a făcut ca relațiile anglo-europene să se situeze la cel mai scăzut nivel de la Al Doilea Război Mondial încoace), cât și de cei de peste celălalt mal al Atlanticului, deci de către cei doi aliați importanți care în secolul trecut au salvat-o de două ori de la sinucidere. „Europa ca idee, ca voință și ca reprezentare se destramă în fața ochilor noștri”, scriu semnatarii manifestului. Ideea de Europa este în pericol și împreună cu ea sunt în pericol ideile și valorile europene comune: libertate, democrație, egalitarism, drepturile femeilor etc.
Temerile acestora pleacă așadar de la previziunile că la alegerile europene din luna mai, primele la care Marea Britanie nu va participa, vom fi martorii unor creșteri semnificative ale sprijinului pentru partidele populiste, naționaliste și ale celor ostile imigrației, partide care deja au obținut creșteri importante la alegerile naționale, în detrimentul partidelor de centru-dreapta și centru-stânga, partide care dominau până nu demult politica europeană de după război. Ceea ce se întâmplă astăzi în Europa, conchid autorii manifestului, este o „provocare la adresa democrației liberale și a valorilor acesteia”, o provocare cu care Europa nu s-a mai întâlnit din anii ’30 ai secolului trecut. n