Oamenii sunt principala resursă în sectorul cultural independent

„Omul sfințește locul” este un proverb românesc cu care rezonez foarte bine. Mi se pare că, de foarte multe ori, progresul pe care îl înregistrăm în diverse domenii, în România, atât la nivel organizațional, cât și național, este legat nu de existența unor sisteme funcționale, de resurse adecvate și strategii bine dezvoltate și implementate cu responsabilitate, ci de existența unor oameni sufletiști, care, prin pasiune și energie, transformă pozitiv locul unde trăiesc sau lucrează într-un spațiu viu. 

Acest lucru mi se pare cu atât mai adevărat în domeniul culturii unde implicarea și dăruirea unor persoane, valorile și eforturile lor, munca sisifică uneori fac minuni. Dincolo de evenimente culturale deosebite, recunoscute internațional, cum sunt Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, TIFF – Festivalul Internațional de Film Transilvania sau FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, care își datorează succesul unor persoane providențiale precum Constantin Chiriac, Tudor Giurgiu, Dan Lungu, Florin Lăzărescu și Lucian Dan Teodorovici, există numeroase organizații mici, care, în ciuda resurselor modeste, reușesc să fie catalizatori ai schimbării în mediul în care activează. Acestea se remarcă printr-o diversitate impresionantă: unele sunt dedicate unui domeniu specific – de exemplu, Centrul Replika, concentrat pe teatrul educațional și pe explorarea unor teme sociale de actualitate, sau Asociația Renascendis, care recuperează în special arhive de fotografie veche implicând adolescenții și tinerii –, în timp ce altele, precum Centrul Cultural Clujean, dezvoltă o gamă largă de activități extrem de utile și inovative care susțin dezvoltarea sectorului cultural direct și indirect, realizând și o punte de legătură între creativi și comunități și creând o rețea de artiști, organizații și instituții partenere.

În multe orașe din România, dinamica sectorului cultural nu este susținută atât de mult de instituții publice mari sau de fonduri publice consistente, ci de inițiativele unor persoane pasionate și de activitatea unor mici actori culturali independenți. Aceștia, fie că sunt artiști, educatori, organizatori de evenimente sau asociații, reușesc să transforme orașele și comunitățile prin proiecte culturale diverse și inovatoare, adesea cu resurse limitate, dar cu o energie remarcabilă. Impactul acestor inițiative culturale locale este semnificativ pentru dezvoltarea și bunăstarea comunităților, pentru îmbunătățirea calității vieții. În acest context, putem da ca exemplu Muzeu-Atelier Școala de la Piscu sau Muzeul Ivan Patzaichin de la Mila 23. 

Factorii de succes ai inițiativelor culturale independente sunt variați și, desigur, depind de contextul local specific, de implicarea comunităților, de rețelele de colaborare existente și chiar de sprijinul instituțional local. Alte elemente țin de eficacitatea strategiilor de management sau marketing dezvoltate, sau de posibilitatea de a accesa surse. Sunt și numeroși factori interni care pot determina succesul unei organizații culturale independente, cum ar fi asumarea unei viziuni și misiuni clare și relevante, un leadership eficient, existența unei culturi organizaționale colaborative sau comunicarea eficientă. Printre cei mai importanți factori interni, de care, de altfel, depind și alte elemente în mare măsură, este echipa acelei organizații. Reflectând asupra sectorului cultural independent din România, observăm că oamenii sunt principala resursă a organizațiilor active în acest sector. 

Două exemple pe care le voi detalia mai jos, ca și multe alte inițiative remarcabile din domeniul culturii, dovedesc importanța calităților intelectuale și personale ale membrilor echipelor din sectorul cultural, care sunt esențiale pentru succesul inițiativelor culturale. Pornind de la o bază solidă de cunoștințe și abilități, forjate prin experiențe diverse și creative, la care se adaugă pasiunea și dăruirea acestora, se obține un mediu energizant, care duce la proiecte reușite. Experiențele variate pe care le aduc în echipă dau naștere unor proiecte cu o bază solidă și adaptate diverselor nevoi ale comunității, iar competențele fiecăruia se completează armonios. Această complementaritate generează soluții inovatoare și abordări flexibile, perfect integrate în contextul actual și, în funcție de așteptările publicului nostru, contribuind astfel la un impact cultural profund și de durată. Diversitatea de perspective, asociată unor echipe multidisciplinare, duce la abordări interdisciplinare, stimulează creativitatea și facilitează soluții inovatoare pentru problemele comunității. Aceste abordări interdisciplinare duc la oferte care integrează perspective diverse, atât din punct de vedere al conținutului, cât și al activităților integrate proiectelor culturale, crescând, astfel, relevanța și oferind experiențe captivante pentru diverse categorii de public.

Capacitatea de adaptare este crucială în fața provocărilor constante din domeniu, iar acestea pot fi stimulate de diversitatea membrilor echipei. Acest proces complex de complementaritate între diversele expertize din echipă asigură nu doar calitatea și relevanța proiectelor, dar și responsabilitatea lor față de comunitate, creând, astfel, un impact profund și sustenabil. Studiile în domeniul managementului arată că echipele interdisciplinare obțin rezultate mai bune – expertiza lor diversă contribuie la abordări inovative și rezolvarea creativă a problemelor. 

Cultura organizațională și mediul de lucru sunt, de asemenea, influențate pozitiv de caracterul multidisciplinar al echipei – se creează o cultură a respectului pentru opinii diverse, pentru înțelegerea celuilalt și se îmbunătățește colaborarea. Dacă la acestea se adaugă o bună conectare și dinamică la nivel personal, cum este adesea cazul echipelor din sectorul cultural independent care se asociază voluntar având în vedere și afinități personale, atunci se obține și un sentiment puternic al apartenenței la un grup motivat de aceleași valori personale și profesionale, cu țeluri comune, care împărtășesc o viziune comună. Acest mecanism influențează pozitiv dimensiunea emoțională a echipei, respectiv a muncii în sectorul cultural. Datorită echipei și muncii derulate cu aceasta, se obține un atașament crescut față de proiectele derulate, organizație și, în ultimă instanță, față de sectorul cultural. Acest lucru este extrem de important pentru că este nevoie de rezistență în acest domeniu, având în vedere numeroasele provocări cu care se confruntă. 
Leadershipul eficient și comunicarea maximizează potențialul echipelor, având un impact pozitiv asupra rezultatelor obținute, respectiv al proiectelor culturale derulate și asupra comunităților avute în vedere. Inițiativele care reflectă nevoile comunității sunt adesea rezultatul dedicării indivizilor implicați, al fuziunii creative a calităților și ideilor membrilor echipelor de proiect. Investiția în dezvoltarea acestor calități ar trebui să fie o prioritate pentru organizațiile culturale, având în vedere rolul lor transformator.

Succesul inițiativelor culturale independente în România depinde mai mult de pasiunea și dăruirea oamenilor implicați decât de resursele materiale sau structurile organizaționale. Acestea subliniază rolul esențial al colaborării și diversității în echipe pentru a face față provocărilor din domeniu. Organizațiile mici din sectorul cultural independent și echipele lor, prin pasiune, energie, creativitate și multidisciplinaritate, reușesc să transforme comunitățile și să contribuie la bunăstarea culturală, având de multe ori și un impact social semnificativ. Este nevoie însă de investiții în echipe multidisciplinare, care, mai ales dacă sunt susținute de un leadership eficient și la fel de pasionat, pot genera soluții inovatoare adaptate nevoilor comunității. 

Articol din ediția tematică: